logo
Contacteaza-ne:
Email: secretariat@socola.eu

Prezentare spital

 

Scurt istoric

• Spitalul Universitar de Psihiatrie "Socola" Iasi a fost construit în perioada 1887-1889 pe locul fostului Seminar de Teologie. La initiativa dr. Alexandru Braescu intelectualitatea din Iasi declanseaza o actiune sustinuta pentru construirea unui spital anume destinat îngrijirii bolnavilor psihici din Moldova.

• Constructia spitalului a fost proiectata pentru o capacitate de 400 paturi în sistem pavilionar.

• Prof. Al. Obregia în calitatea sa de director al Directiei Sanitare din Ministerul de Interne, a decis dotarea spitalului "Socola" cu echipamentul necesar, permitând astfel deschiderea acestuia la 12 (25) octombrie 1905.

 

Principalele preocupari

• asistenta de specialitate a persoanelor cu tulburari psihice

• cercetare clinica si experimentala

• îndrumare metodologica pentru toate unitatile de profil din Moldova

• baza de învatamânt universitar

• organizator de manifestari stiinti­fice nationale si internationale

•  editor al revistei Buletin de Psihiatrie Integrativa

 

Remember...

Între anii 1895 şi 1905 lua fiinţă în Iaşi, cel mai important aşezământ psihiatric din România acelor timpuri. Făcut în mod temeinic să dureze, Spitalul Socola s-a identificat nu numai cu destinul bolnavilor cărora le-a fost destinat, ci cu însăşi istoria Iaşului. Spitalul a fost plasat pe un loc istoric, pe colinele Buciumului, alături de Mănăstirea Socola, ctitorie a lui Alexandru Lapuşneanu, pe lângă care stăruiau, încă, ruinele vechiului seminar de la Socola.

  

Legat de toponimia locului, ne place să evocăm o îndepărtată legendă despre o crescătorie de şoimi, care ar fi existat pe aceste meleaguri ("şoimi" = "sokoli"), de unde numele şi actuala sa efigie.

Fără îndoială, calitatea medicală a asistenţei psihiatrice a fost la Socola, la nivelul ştiinţei timpurilor, spitalul devenind cu repeziciune una dintre cele mai reprezentative şcoli medicale româneşti, unde s-au format o mare parte din specialiştii secolului. Mai presus de toate, însă, s-au ilustrat rosturile sale samaritene, de lăcaş, primitor de sărmani, ridicând umanitarismul dincolo de o simplă atitudine şi înscriindu-l în ştiinţa asumată şi practicată la Socola. 

În istoria medicală şi culturală a Iaşului, "Şcoala de la Socola" trebuie asezată alături de marile momente de efervescenţă spirituală cum ar fi "Viaţa Românească", "Însemnări Ieşene", "Societatea de Medici şi Naturalişti" ş.a. I-au fost nu numai contemporane, dar şi tangente, iar colaboratorii erau în mare măsură aceeaşi: cei apropiaţi Socolei, la "masa umbrelor" i-au numărat pe C. I. Parhon, Alex. Slătineanu, M. Ciuca, dar şi Teodorenii, Sadoveanu, Mihai Codreanu, Topârceanu, Ibrăileanu, P. Andrei şi mulţi alţii… Au fost anii în care Spitalul Socola a intrat, în istoria culturală a Iaşului şi istoria medicală a ţării. Aici este cazul să-i amintim pe cei mai valoroşi reprezentanţi ai corpului medical, şi, printre aceştia, îi aflăm şi pe cei de la Socola. Medicii ieşeni alcătuiau un nucleu cultural prestigios în cadrul societăţii civile a timpului, preocupările lor filosofice, sociale şi culturale împletindu-se cu cele medicale: un exemplu este revista întemeiată de Gr. T. Popa "Însemnări Ieşene", având sediul la catedra de anatomie a facultăţii de medicină. Se poate spune că Socola "ieşea" în lume, pe aceste căi, când medicii acestui mare spital consemnau o prezenţă medicală, dar, totodată şi una intelectuală. 

  

În jurul "Societăţii de psihiatrie, neurologie şi endocrinologie" de pe lângă Spitalul Socola (care a editat şi celebra revistă, fericit continuată în zilele noastre de "Buletinul de Psihiatrie Integrativă") s-au reunit personalităţi de prestigiu ca Mihai Ciuca, Leon Ballif, Petre Andrei, C. Fedeles, J. Niţulescu, V. Pavelcu şi mulţi alţii. În acea perioadă se construieşte şi filosofia gândirii medicale a "Şcolii de la Socola" care îmbina elementele medicale cu fenomenul social şi cultural. Toate lucrările, toate cercetările, interpretarea tuturor fenomenelor psihiatrice ale "Şcolii de la Socola" se circumscriu în cadrul acestei filosofii medicale. Conceptul adoptat şi explicitat mai târziu, în anii '70, de Petre Brânzei şi cunoscut ca o concepţie "bio-psiho-socială", este şi el o continuare a acestei filosofii psihiatrice.Pe drept cuvânt, putem afirma faptul că "Şcoala de la Socola" a avut, încă din primii ani ai existenţei sale o personalitate distinctă. În plan practic această personalitate se distinge prin acceptarea fenomenului psihopatologic drept o reflectare extinsă, plurifactorială care impune comportamentul faţă de bolnav. Acesta a fost, şi a rămas şi astăzi, cadrul filosofic şi moral care s-a decantat în conceptul pragmatic al "Şcoalii de la Socola" şi în care s-a circumscris munca susţinuta de zi şi noapte în care au fost antrenaţi toţi slujitorii ei. 

  

Marele savant Mihai Ciuca, şi el colaborator la această activitate, notează într-o scrisoare către Leon Ballif: "munca voastră îngrozitoare… aş spune că vă îndumnezeieşte, dacă aş fi mai credincios".Nu putem încheia acest foarte scurt remember al vieţii "Şcolii de la Socola", aflate la centenar, fără a evoca harnica şi devotata echipă de asistenţi şi infirmieri, fără de care nimic nu se poate împlini pe tărâmul asistenţei bolnavilor….

 

Zbor (peste timp) deasupra unui cuib de şoimi

În anul 1572, Sultana, fiica lui Alexandru Lăpuşneanu, hotărăşte să se călugărească şi pe una din colinele împădurite din vecinătatea Iaşului, folosită de crescătorii şi dresorii de şoimi ("Socoli") de pe lângă curtea domnească, domnitorul construieşte Mănăstirea Socola. Aici, în anul 1803, Veniamin Costachi a înfiinţat şi Seminarul de la Socola, prima şcoală superioară în limba română. De pe băncile acestei şcoli, până în anul 1884, au plecat peste 3000 de absolvenţi care, în cea mai mare parte, au ocupat funcţii profesorale şi ecleziastice, mulţi desfăşurându-şi activitatea în diferite domenii juridice, administrative şi militare. În perioada următoare, tot aici avea să mai funcţioneze şi Şcoala de meserii, Seminarul fiind transferat, în anul 1886, în vechiul palat a lui Mihail Sturza-Vodă, din oraşul Iaşi.

În acest timp, bolnavii psihici din întreaga ţară erau îngrijiţi în condiţii necorespunzătoare, în ospiciile care funcţionau în Moldova pe lângă mănăstirile Golia, Neamţ şi Adam.Din anul 1881, epitropia Sf. Spiridon care preluase în îngrijire bolnavii mintali adăpostiţi în incinta mănăstirii Golia, pune la dispoziţia Facultăţii de Medicină din Iaşi, înfiinţată în anul 1879, ospiciul Golia, pentru a servi învăţământului psihiatric şi neurologic.La 29 mai 1892, prin votul corpurilor legiuitoare ale ţării s-a hotărât construirea a două "Instituţii pentru alienaţi" în Moldova şi Muntenia. După vii controverse, semnalate şi în presa anilor 1895-1896, privind amplasarea spitalului, fie la Tg.Ocna, fie la Iaşi, sub presiunea opiniei publice şi prin mobilizarea forţelor intelectualităţii ieşene, guvernul Sturdza (confirmat de jurnalul Consiliului de Miniştri) decide la data de 28 februarie 1896 construirea Spitalului de psihiatrie la Iaşi, pe locul fostului Seminar de la Socola. 

Construirea spitalului a început din 1897 şi s-a finalizat în 1899 sub directa coordonare a doctorului Alexandru Brăescu, valorificând proiectele arhitectului Săvulescu. Acesta lucrase în perioada 1893-1897 la Salpetriere, sub conducerea lui Charcot şi apoi sub coordonarea lui Potain, Brissaud, Dejerine, Pierre Marie şi a altor prestigioase personalităţi medicale. Pentru a se documenta asupra unui mai bun model de asistenţă psihiatrică, asupra legislaţiei care reglementează internarea unui bolnav şi mijloacelor de tratament, dar şi cu privire la construcţia şi administarea unui spital de psihiatrie, Al. Brăescu a vizitat, în aceeaşi perioadă, spitalele de psihiatrie din Scoţia, Anglia, Belgia, Elveţia, Franţa, Germania şi Austria.În perioada în care era implicat direct în dificila activitate de organizare a primului spital modern de psihiatrie, organizat în sistem multipavilionar şi după idei novatoare de asistenţă a bolnavilor psihici, Al. Brăescu a predat în perioada 1897-1903 studenţilor Facultăţii de Medicină la ospiciul Golia.Alexandru Brăescu a fost primul medic primar şi director al Spitaului "Socola".

A fost cel care a deschis spitalul la 12 octombrie 1905 şi l-a condus până la moartea sa, în anul 1917.După refuzul său de a mai onora o catedră nebugetară prin lege, Facultatea de Medicină din Iaşi încredinţează în perioada 1906-1912, predarea cursurilor de psihiatrie doctorului Panaite Zosin, psihiatru erudit, specializat în clinicile de psihiatrie din Berlin, Heidelberg şi Paris.

Prin concursul din 6 noiembrie 1912, catedra de "Boale mentale şi nervoase" de la Facultatea de Medicină din Iaşi este ocupată de C. I. Parhon care a onorat-o până în 1934. Format sub directa îndrumare a profesorului Gh. Marinescu, C. I. Parhon iniţiază şi orientează activitatea şcolii de la Socola pe direcţii determinist-ştiinţifice, fundamentată pe cercetarea analitică a corelaţiilor biochimice şi anatomo-clinice ale activităţii somato-psihice, în condiţii normale şi patologice.Sub preşedenţia sa, la 9 septembrie 1918, se constituie "Societatea de Psihiatrie, Neurologie şi Endocrinologie" din Iaşi, care organizează 18 congrese, în perioada 1920-1938, în diferite localităţi din ţară în care se aflau spitale de boli nervoase şi mintale. În cadrul Buletinului societăţii, au fost redactate şi publicate în limba franceză 2412 articole, cu regularitate în perioada 1919-1947. C. I. Parhon a dezvoltat şi modernizat laboratorul spitalului, ca bază de experiment şi cercetări de biochimie, fiziologie şi morfopatologie.

Preocupat de cercetarea ştiinţifică, C. I. Parhon este cel care publică în 1909, în colaborare cu Dr. M. Goldstein, primul studiu ştiinţific de amploare pe plan mondial, referitor la "Raportul glandelor endocrine cu patologia mentală". Continuându-şi cu perseverenţă studiile şi cercetările în această direcţie, ajunge în anul 1934 să fie numit profesor la Catedra de Endocrinologie din Bucureşti, anume înfiinţată şi care este printre primele din lume.Leon O. Ballif, absolvent al Facultăţii de Medicină din Iaşi, pasionat de neuro-fiziologie, a lucrat sub îndrumarea lui Sherington şi Langley în laboratoarele de la Oxford şi Cambridge, şi s-a focalizat în mod deosebit asupra modelului de organizare a asistenţei psihiatrice din Anglia şi Scoţia. Întors în ţară, în 1925, preia funcţia de medic primar director al Spitalului "Socola" şi, alături de Parhon, pe lângă activitatea ştiinţifică şi didactică, se dedică organizării asistenţei psihiatrice. 

Sub conducerea sa şi în colaborare cu M. Ciucă, profesor la catedra de boli infecţio-contagioase din Iaşi, se înfiinţează prima unitate de malario-terapie din ţară. În anul 1932, a fost înfiinţată prima unitate spitalicească din ţară, pentru asistenţa bolnavilor cu parkinsonism post-encefalitic (Secţia "Manta Roşie"). Fiind preocupat de stabilirea unui statut al bolnavului psihic, a acordat o atenţie deosebită problemelor de igienă mintală şi diferenţierii formelor de asistenţă psihiatrică, prin care au fost promovate, înfiinţate şi organizate spitalele şi serviciile de ergoterapie de la Şipote, Răducăneni, Bohotin, dezvoltând astfel conceptul şi metoda ergoterapiei în asistenţa bolnavilor cu evoluţie îndelungată. L. Ballif a contribuit în mod constant la afirmarea pe plan internaţional a şcolii de la "Socola", prin colaborările pe care le-a avut şi prin participarea la viaţa ştiinţifică. A dotat şi dezvoltat biblioteca spitalului cu tratate, cărţi şi reviste, care se regăsesc în fondul de carte Ballif al Bibliotecii spitalului.

Conducerea medicală a spitalului a fost continuată, după 1953, de elevul şi colaboratorul lui Leon Ballif, Şmil Blumenfeld, distins psihiatru şi psiholog, titularul primei catedre de psihiatrie infantilă din ţară. Într-un spirit de perfectă colaborare şi de echipă, înconjurat de un grup de eminenţi colaboratori, Ş. Blumenfeld a inaugurat prima clinică de pedopsihiatrie din România. Numele său rămâne legat de personajele vremii: Ballif, Sager, Kreindler, Parhon, State Drăgănescu, J. Niţulescu, Florica Bagdazar şi Smnea Suhareva cu care a colaborat mulţi ani, iar cercetările sale privind nevrozele copilului, schizofrenia la tineri, autismul infantil, coreea Sydenhann, coreea cronică, diferitele forme de encefalopatie şi altele l-au consacrat ca eminent pionier al pedopsihiatriei în România. În această perioadă de sfârşit al deceniului şase au fost resimţite încă multe din consecinţele războiului, la care s-au adăugat noi contrarietăţi destructurante în societatea noastră cu rezonanţă şi grevaj pentru asistenţa şi cercetarea în domeniul psihiatriei.

În continuarea unor tradiţii, s-au amenajat noile servicii de pedopsihiatrie şi neurologie, secţia de ergoterapie de la Şipote, s-a menţinut cercetarea medicală şi publicarea de lucrări ştiinţifice în "Revistă Medico-Chirurgicală" reînfiinţată de către USSM Iaşi. În 1955, cu prilejul Sesiunii Ştiinţifice a Spitalului "Socola" s-a publicat primul volum aniversar sub redacţia: Leon Ballif, S. Bulmenfeld şi M. Moscovici. I-a urmat, la conducerea spitalului, Petre Brânzei care, după modelul celorlalţi predecesori, duce o stăruitoare campanie de înfiinţare a unor spitale, sprijinind înfiinţarea unor secţii de psihiatrie la Câmpulung Moldovenesc, Piatra Neamţ, Bacău, Oneşti, Galaţi, Botoşani, Focşani, Roman şi Vaslui, prin care s-a asigurat asistenţa teritorială de psihiatrie. 

P. Brânzei a beneficiat, încă din ultimii ani ai facultăţii, de climatul asistenţei şi cercetării medicale de la "Socola", pe care a preluat-o şi dezvoltat-o în direcţiile de promovare a tendinţelor şi nevoilor de asistenţă, corespunzător problematicii actuale a psihiatriei. Plecând de la o orientare de fiziologie nervistă, de la cercetări de morfo şi fizio-patologie în bolile psihice, cercetări clinice, de terapie şi psihologie, de igienă mintală şi organizarea asistenţei psihiatrice, a pledat pentru originalitatea unui concept de interrelaţii bio-psiho-sociale, dinamice şi unitare în personalitatea umană, expresie a unui constructivism ştiinţific.Petre Brânzei se impune în memoria noastră ca o personalitate cu multiple valenţe ce aparţin durabilităţii Şcolii de la "Socola", pe care a servit-o cu convingere, dând o meritată înţelegere extinderii şi modernizării asistenţei bolnavilor psihici, cercetării şi învăţământului medical şi contactelor prin care s-au regenerat noi perspective. În baza unor sondaje şi cercetări orientative asupra morbidităţii prin bolile psihice, la populaţia şi în teritoriul asistat de Spitalul "Socola", au fost fundamentate principiile şi metodologia dispensarizării bolnavilor psihici la nivelul LSM.

În acelaşi timp, în cadrul Spitalului "Socola" s-a diferenţiat un serviciu de zi, ca forma distinctă de asistenţă şi ca verigă de legătură cu formele de asistenţă extraspitalicească.P. Brânzei a adus o consistentă contribuţie la organizarea ergoterapiei în spital şi la elaborarea legislaţiei privind ergoterapia remunerată, amenajând în afara spitalului secţiile de la Pădureni şi Ciocârleşti, dezvoltând în continuare activitatea de ergoterapie la secţia Şipote.Recunoaşterea posibilităţilor de cercetare şi de asistenţă psihiatrică modernă, realizată prin orientarea medicală a şcolii de la "Socola", a contribuit la numirea Prof. P. Brânzei ca expert OMS, iar spitalul a fost nominalizat Bază de studiu pilot EURO/OMS pentru sănătate mintală.După martie 1985, conducerea Spitalului şi a Clinicii de Psihiatrie este preluată de Tadeusz Pirozynski, elev al şcolii lui Leon Ballif la care s-a format în activitatea sa didactică şi medicală, prin climatul însuşit al tradiţiei şcolii de psihiatrie şi al valorilor de cercetare. 

În 1985, cu prilejul a 80 de ani de existenţă a Spitalului "Socola" a fost organizată, la 11-12 octombrie întrunirea medicală care a avut dimensiunea unui congres naţional de psihiatrie, datorită unei ample participări a tuturor clinicilor şi spitalelor de psihiatrie din ţară cât şi a unei extinse participări a specialiştilor din domenii interdisciplinare. În acest climat respectiv de înnoire, T. Pirozynski a preluat conducerea clinicii universitare şi a spitalului de psihiatrie, în perioada de structurale transformări ale societăţii, ale mentalităţilor, regăsirea valorilor umanitare şi civice. Receptiv la stilulul de gândire a lui Eduard Pamfil şi colaborator al lui P. Brânzei, T. Pirozynski a participat activ la viaţa medicală şi ştiinţifică, cu extinderea cunoaşterii, experienţei şi colaborării cu alte centre medicale din ţară şi străinătate şi a contribuit astfel, prin orientarea sa, la tendinţele actuale şi problematice ale psihiatriei contemporane. 

A iniţiat cercetări de psihopatologie clinică şi psihofarmacologie, cercetări clinice şi experimentale de neuro-endocrino-psihiatrie şi genetică medicală, elaborări teoretice de psihiatrie şi contribuţii nosografice, contribuţii de psihologie medicală şi de psihopatologie relaţională (agresivitatea, suicidul, familia) ca şi cele de organizare şi de metodologie a asistenţei clinice şi ambulatorii. După ce, din 1947, nu a mai fost autorizat "Buletinul de Psihiatrie, Neurologie şi Endocrinologie", în iniţiativa de reanimare a acestor tradiţii s-a constituit în 1995, sub coordonarea editorială a Prof. T. Pirozynski şi cea redacţională a Conf. Dr. Petru Boişteanu "Buletinul de Psihiatrie Integrativă". În intenţia de realizare a acestui buletin s-au proiectat cercetările interdisciplinare asupra unor tematici de actualitate din patologia mentală. În aceleaşi coordonate se asigură cadrul schimbului de opinii şi interrelaţii medicale, inclusiv a unor particularităţi şi situaţii ce sunt analizate în contextul unor relaţii de risc clinic. 

Continuând aceeaşi formare profesională a predecesorilor săi Prof. Dr. Petru Boişteanu preia conducerea Spitalului "Socola" în februarie 1995. Acest ultim deceniu al centenarului existenţei spitalului este şi cel mai dificil din punctul de vedere al funcţionării sale. Datorită reformelor declanşate în sistemul sanitar, înfiinţării sistemului de asigurări de sănătate, măsurilor luate pentru adaptarea la normele europene de asistenţă psihiatrică, în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, spitalul se confruntă cu dificultăţi financiare crescânde, fiind necesară renunţarea la secţiile exterioare Răducăneni, Ciocârleşti şi Galata. Secţia exterioară Pădureni devine spital independent profilat pe aplicarea măsurilor de siguranţă cu caracter medico-psihiatric.

În afara afirmării sale pe plan profesional, ca membru în societăţi medicale şi ştiinţifice de prestigiu, având peste 350 de articole, referate medicale şi cărţi publicate, Prof. P. Boişteanu a promovat ideile novatoare ale Şcolii de la Socola la numeroasele sesiuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale la care a participat.Reluând conceptul bio-psiho-social al şcolii, al cărei exponent a devenit, profesorul şi întregul colectiv al spitalului, au încercat să-l implementeze, adaptându-l condiţiilor actuale de asistenţă psihiatrică existente în ţară (beneficiind şi de dezvoltarea deosebită de care a beneficiat psihiatria biologică).

Revoluţia psihofarmacologică, iniţiată de apariţia primului antipsihotic atipic şi amplificată de introducrea antidepresivelor şi anticolinesterazicelor moderne a creat condiţii favorabile cercetării şi dezvoltării ştiinţifice. Reprezentanţii disciplinei de Psihiatrie ieşene au îmbrăţisat cuceririle cercetării ştiinţifice şi au facilitat crearea Centrului de Neuroştiinţe, în anul 2002, susţinut în scris de Jurnalul de Neuroştiinţe, al cărui prim număr a apărut în aprilie 2005.Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Iaşi, edificiul cercetării şi ştiinţei, reprezintă astăzi un punct de referinţă în psihiatria românească şi un loc în care poezia şi disciplina se împletesc armonios. 

Prin reglementările stabilite de Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" Iaşi, activitatea didactică la disiplinele de psihiatrie este coordonată pentru studenţii Facultăţii de Medicină Generală de Prof. Dr. Vasile Chiriţă, iar pentru cei de la Facultatea de Stomatologie de Prof. Dr. Mihai Şelaru, iar după trecerea acestuia în postura de "profesor consultant", de Prof. Dr. Roxana Chiriţă. Dezvoltarea informării şi comunicării medicale la nivel naţional şi internaţional cu proiectarea şi realizarea unor valoroase activităţi ştiinţifice de cercetare, instructiv-didactice şi formative, reprezintă o expresie autentică a valorii Şcolii de la "Socola" în drumul ei spre perenitate şi modernitate.

  • Proiecte şi metode diferenţiate implementate pe parcursul dezvoltarii spitalului:
  • Funcţionarea Laboratorului de Psihologie şi Psihoterapie, înfiinţat de Prof. N. Cosmovici
  • Reluarea activităţilor de ergoterapie şi terapie ocupaţională Funcţionarea centrului de asistenţă a situaţiilor de risc comportamental CRISSIS – coordonat de Dr. C. Barabolschi
  • Funcţionarea Clubului Alcoolicilor Anonimi sub îndrumarea Dr. Brânduşa Vornicu, Dr. în biologie Elisabeta Naum şi Dr. O. Alexinschi
  • Şcoala de "Nurse" medicală de psihiatrie, coordonat de Prof. Dr. V. Chiriţă şi Dr. C. Borza
  • Centrul de Psihoterapie socio şi somotanalitică coordonat de Psih. Princ. Magda Luchian
  • Înfiinţarea serviciului de asistenţă a intoxicaţilor şi drogodependenţilor sub coordonarea Dr. R. Andrei
  • Compartiment de postcură - toxicodependenţe sub coordonarea Dr. M.T. Lăudat
  • Înfiinţarea Centrului de Sănătate Mintală coordonat de Dr. Silvia Firicel
  • Centrul clinic de psihopatologia copilului şi adolescentului – coordonat de Dr. Adriana Panaitescu şi Dr. Carmen Lupuşoru
  • Centrul clinic de zi de psihopatologia copilului coordonat de Dr. Singher Cornelia
  • Serviciu de zi, coordonat de Dr. Brânduşa Vornicu şi Dr. Mărioara Ast
  • Activitatea de informatizare a serviciului de statistică medicală, arhivei şi farmaciei, precum şi conectarea spitalului la Internet s-a realizat cu sprijinul Dr. Simionescu Virgil şi Ing. Mirela Petcu
  • Centrul de Neuroştiinţe "Socola" sub coordonarea Acad. Prof. Dr. C. Romanescu
  • Editarea Jurnalului de Neuroştiinţe, Buletin oficial al Centrului de Neuroştiinţe, sub redacţia Dr. V. Simionescu
  • Centrul de Monitorizare a bolilor psihice coordonat de Dr. R. Andrei şi Dr. Ioan Mihalache
  • Continuarea editării "Buletinului de Psihiatrie Integrativă"
  • Centrul Regional de Monitorizare a bolilor psihice coordonat de Dr. R. Andrei şi Dr. I. Mihalache

 

Link-uri

Asociaţia Română de Psihiatrie

Liga Română pentru Sănătate Mintală

Asociaţia Psihiatrică Americană

Organizaţia Mondială a Sănătăţii

InfoMedicina

Medic.ro

Revista "Viaţa Medicală"

Ministerul Sănătăţii

Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi

Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" Iaşi

Biblioteca Universităţii de Farmacie şi Medicină "Gr. T. Popa" Iaşi