Dr. Elena Ungurenu, medic primar psihiatru „Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași
Încă un an, încă o filă în cartea aminitirilor. Ca de fiecare dată, ziua de 21 septembrie marchează la nivel internațional lupta impotriva maladiei Alzheimer, o maladie care alături de alte tipuri de demență răpesc tot mai multe amintiri și deconectează tot mai mulți oameni de cei dragi lor.
Realitatea este că populația Europei îmbătrânește. Conform cifrelor EuroStat, mai mult de o cincime din populația UE avea vârsta de 65 de ani sau peste 65 de ani în anul 2020, ceea ce reprezintă o creștere de 3% față de 2010. Speranța de viață este, de asemenea, în creștere în Europa, ajungând de la o medie de 77,7 ani pentru o persoană născută în 2002 la 81,3 ani pentru o persoană născută în 2019.
Întrucât principalul factor de risc pentru demență este vârsta, creșterea continuă a speranței de viață și îmbătrânirea populației cresc, de asemenea, probabilitatea ca oamenii să dezvolte această afecțiune. În ultimele trei decenii, la nivel european, au fost întreprinse o serie de lucrări semnificative pentru a estima prevalența demenței. Acestea includ studiul EURODEM (actualizat în 2000), Colaborarea Europeană privind Demența (EuroCoDe; 2006 – 2008) și prima Acțiune Comună a UE privind Demența – ALCOVE (2011-2013).
Studiile privind prevalența demenței sunt esențiale atât pentru cercetare, cât și pentru elaborarea unor politici sociale și de sănătate corespunzătoare, la nivel european. În 2019 a fost furnizată o actualizare a ratelor estimate de prevalență și incidență a persoanelor cu demență, urmând metodologia utilizată în proiectul EuroCoDe. Aceasta a concluzionat că numărul de persoane care trăiesc cu demență în Uniunea Europeană (UE27) este estimat la 7.853.705, iar în țările europene reprezentate de membrii Alianței Europene – la 9.780.678. Comparativ cu estimările anterioare, aceasta constituie o reducere semnificativă de la 8.785.645 pentru UE27 și de la 10.935.444 pentru regiunea europeană mai largă.
Femeile continuă să fie afectate în mod disproporționat de demență, astfel încât sunt 6.650.228 de femei și 3.130.449 de bărbați care trăiesc cu demență în Europa.
Numărul persoanelor cu demență din Europa se va dubla aproape până în 2050, ajungând la 14.298.671 în Uniunea Europeană și la 18.846.286 în regiunea europeană extinsă.
Pentru România, conform Dementia in Europe Yearbook 2019, situația este expusă în tabelul de mai jos:
Numărul persoanelor cu demență din România – estimativ
(include estimări pentru 2025 & 2050)
| Age group | 2018 | 2025 | 2050 |
| 30–59 | 10.418 | 10.105 | 7.183 |
| 60–64 | 7.767 | 5.581 | 6.758 |
| 65–69 | 15.751 | 15.679 | 12.885 |
| 70–74 | 25.880 | 36.195 | 37.657 |
| 75–79 | 56.250 | 62.559 | 79.480 |
| 80–84 | 62.205 | 52.947 | 93.856 |
| 85–89 | 58.332 | 67.614 | 73.938 |
| 90+ | 43.003 | 52.832 | 103.721 |
În toată lumea, guverne și instituții implicate în controlul demenței desfășoară campanii de promovare a unui stil de viață sănătos și de prevenire a maladiei Alzheimer.
Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași se alătură acestor inițiative prin susținerea în mod constant a conștientizării, a combaterii stigmei și a toleranței față de persoana cu demență.
Toate aceste deziderate sunt realizate atât prin desfășurarea unor activități specifice recreative, de stimulare senzorială și cognitivă dedicate pacienților, cât și printr-o promovarea permanentă a conștientizării și a importanței prevenției atunci când vorbim de demență.
În concluzie, să nu-i uităm pe cei care uită! Chiar dacă ei sunt departe, noi avem datoria să-i menținem mereu în centrul preocupărilor noastre și, cu toate resursele pe care le avem la dispoziție, să le asigurăm un mediu sigur și stabil.
Mesajul Compartimentului de Evaluare a Stării de Sănătate și Promovare a Sănătății din cadrul Direcției de Sănătate Publică Iași:
„Dincolo de dimensiunea medicală, boala Alzheimer este o provocare socială și umană. Ea atinge nu doar pacientul, ci și întreaga comunitate. De aceea, prevenția joacă un rol central. Studiile arată că exercițiul fizic regulat, alimentația sănătoasă, stimularea cognitivă prin învățare și activități intelectuale, implicarea socială și menținerea unei igiene a somnului adecvate pot reduce riscul de declin cognitiv.
De asemenea, renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool și controlul factorilor de risc cardiovasculari (hipertensiune, diabet, obezitate) sunt măsuri importante de protecție.
Un alt aspect semnificativ este legătura dintre educație și riscul de a dezvolta Alzheimer: cu cât nivelul educațional și stimularea intelectuală sunt mai ridicate, cu atât probabilitatea apariției bolii scade. Aceasta subliniază importanța educației pentru sănătate pe tot parcursul vieții.
Astăzi, mai mult ca oricând, este nevoie de solidaritate. Maladia Alzheimer nu este doar o problemă medicală, ci și o provocare colectivă, care cere empatie, responsabilitate și implicare la nivel individual, familial și instituțional. Doar prin eforturi comune putem proteja demnitatea și calitatea vieții celor afectați și putem construi o societate mai pregătită și mai înțelegătoare în fața acestei realități.
Direcția de Sănătate Publică a județului Iași prin Compartimentul de Evaluare a Stării de Sănătate și Promovare a Sănătății își reafirmă angajamentul de a sprijini populația prin campanii de informare și educație, de a promova un stil de viață sănătos și de a contribui la creșterea gradului de conștientizare în privința Maladiei Alzheimer”.
