Experienţele traumatice şi excesul de informaţii în perioade de pandemie sau de război pot duce la depresie şi mai apoi la anxietate, abuz de droguri sau alcool.
Stresul suplimentar la care ne-a supus pandemia din ultimii doi ani a readus în centrul atenţiei problema suferinţelor psihice, iar acum, acestea continuă cu stresul creat de războiul din Ucraina.
Stresul biologic, iniţial descris sub numele de sindrom general de adaptare (SGA), comportă trei faze: reacţia de alarmă, stadiul de rezistenţă şi stadiul de epuizare. Pandemia a readus în centrul atenţiei sănătatea psihică a oamenilor. Tulburările mintale vor fi cea mai importantă provocare pentru societate în anii următori.
„Experienţele traumatice si catastrofale pot duce la tulburări de tipul stres posttraumatic. Cercetările sistematice asupra acestor stresori au început după terminarea războiului americano-vietnamez. Similitudini ale reacţiilor post-război, cu cele datorate catastrofelor, dezastrelor naturale sau dezastrelor provocate de om, au determinat apariţia unei noi entităţi clinice: sindromul de stres post-traumatic (PTSD). PTSD este definit ca un sindrom caracterizat prin dezvoltarea unor simptome psihice, comportamentale şi somatice ce apar dupa evenimente traumatizante ieşite din rândul experienţelor umane considerate normale. Adesea, când cineva se gândeşte la traume sau PTSD, gândurile se duc la luptele militare. Peste 10% din personalul militar implicat în operaţiuni de luptă au raportat simptome de PTSD”, a declarat pentru Adevărul Petronela Nechita, medic primar psihiatru la Institutul „Socola” din Iaşi.
Medicul ieşean spune că toţi oamenii trec prin experienţe supărătoare sau dureroase, însă există o diferenţă între evenimentele care sunt dureroase temporar sau care sunt traumatice.
„Trauma este orice eveniment pe care o persoană îl percepe ca dăunător sau ameninţător şi are un efect de lungă durată asupra bunăstării acelei persoane. Oamenii se confruntă cu traume, inclusiv război, criminalitate, dezastru natural şi discriminare. Aceste experienţe provoacă adesea reacţii fizice şi emoţionale care pot dura ani de zile după eveniment. Efectele traumei pot afecta relaţiile, munca, sănătatea şi perspectiva generală a vieţii”, mai spune Petronela Nechita.
Depresie şi abuz de droguri şi alcool
PTSD este adesea însoţit de depresie, anxietate si abuz de droguri sau alcool. Chiar dacă trauma are efecte de durată sau se dezvoltă PTSD, există modalităţi prin care oamenii pot gestiona consecinţele traumei, astfel încât să poată avea vieţi satisfăcătoare şi semnificative. Astfel se recomanda diverse forme de tratament, cum ar fi: tipuri specifice de psihoterapie, medicatie, şi sprijin de grup.
Tendinţa de a petrece ore întregi urmărind ştirile, informaţiile şi excesul de ştiri referitoare la situaţia tragică din Ucraina, poate avea un puternic impact negativ asupra sănătăţii noastre mintale, spun specialiştii.
„Este recomandat să avem grijă de sănătatea noastră mintală în această perioadă. În prima etapă ar trebui fiecare dintre noi să stabilim o limită de timp pe care să o petrecem urmărind ştirile şi informaţiile online sau la televizor. De asemenea, ar trebui să căutăm activităţi alternative de a petrece timpul: urmărim un film, citim o carte, ne implicăm în activităţi de voluntariat. Timpul petrecut în aer liber ne poate ajuta din punct de vedere mental”, conchide medicul ieşean.
Sursa: Adevărul
