Dr. Catinca Pătrașcu, medic rezident psihiatru: Adicţia reprezintă unul dintre mecanismele prin care mintea umană se adaptează la stres

659

Deoarece viaţa impune umplerea golurilor emoţionale, deseori se apelează la substanţa sau comportamentul care sunt cel mai la îndemână, iar drogul poate fi reprezentat de orice element care perturbă echilibrul biochimic al creierului, spune dr. Catinca Pătraşcu, medic psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

Aceasta a declarat pentru AGERPRES că dependenţa reprezintă unul dintre mecanismele prin care mintea umană se adaptează la stres, iar stresul nu se limitează doar la catastrofe naturale, accidente de maşină sau pierderea unui loc de muncă.

În opinia psihiatrului ieşean, stresul poate apărea şi în contextul unui conflict subacut în cadrul unei relaţii de cuplu, a unei constante senzaţii de alienare în cadrul cercului profesional, a unei raportări inadecvate la propriile dorinţe şi, mai ales, a unei relaţii tensionate cu părinţii şi familia.

Din acest motiv, subliniază dr. Catinca Pătraşcu, adicţia se manifestă sub forme mai mult sau mai puţin evidente, implicând diverse tipuri de substanţe şi comportamente.

„Deoarece viaţa impune umplerea golurilor emoţionale, deseori se apelează la substanţa sau comportamentul care sunt cel mai la îndemână. Drogul poate fi reprezentat de orice element care perturbă echilibrul biochimic al creierului. Acesta poate include substanţe legale, social acceptate, reglementate şi chiar promovate, cum ar fi băuturile alcoolice, tutunul sau chiar zahărul, sau poate presupune substanţe utilizate în scopuri medicale, până la cele ilicite. Toate aceste elemente acţionează ca mijloace prin care oamenii încearcă să îşi îmbunătăţească starea lor de bine”, explică medicul.

Aceasta a prezentat care sunt efectele pe termen lung în ceea ce priveşte două droguri larg răspândite în România, unul ilegal – canabisul şi unul legal – alcoolul.

„Conform Raportului naţional privind situaţia drogurilor în România, realizat de Agenţia Naţională Antidrog, citat ca cel mai utilizat drog ilicit este canabisul, o plantă relativ răspândită în clima temperată, care a fost folosită de secole în scopuri ritualice şi recreaţionale. Planta conţine sute de substanţe, dintre care tetrahidrocanabinolul (THC) este principalul compus psihoactiv care se leagă de receptorii canabinoizi de la nivel neuronal, unde îşi face efectul după ce este fumată sau ingerată. Mecanismul prin care THC-ul acţionează este incomplet înţeles, însă se ştie că după legarea de receptorii canabinoizi localizaţi pe neuronii GABAergici, care reprezintă aproape trei sferturi din creier, duce la eliberarea de glutamat şi alţi neurotransmiţători implicaţi în modularea funcţiilor cognitive şi afective, precum acetilcolina, adenozina şi serotonina. Efectele psihologice imediate sunt de relaxare, euforie, alterare a senzaţiilor, de percepere distorsionată a timpului şi de sporire a imaginaţiei. Efectele negative pot fi apariţia anxietăţii, panicii şi paranoiei. Utilizarea acestui drog implică şi efecte somatice, la nivelul întregului organism, precum înroşirea sclerelor, uscăciunea mucoaselor, reducerea temperaturii corpului, foamea, cefaleea, tremorul, greaţa şi vărsăturile”, precizează medicul psihiatru Catinca Pătraşcu.

Conform sursei citate, există şi dovezi ale efectelor negative ale utilizării de canabis pe termen lung, cu amprentă pe plan psihologic, biologic, social şi sistemic.

„Consumul pe termen lung, mai ales atunci când este iniţiat în adolescenţă, este asociat cu afectarea funcţiilor cognitive precum tulburările de memorie, atenţie şi ale funcţiilor executorii, deoarece se pot produce modificări ale structurii creierului, în special în regiunile asociate cu învăţarea şi memorarea, cum este hipocampul. Funcţia psihomotorie poate fi alterată, având astfel un efect asupra coordonării, timpilor de reacţie şi abilităţilor motorii, ceea ce poate influenţa negativ activităţile care presupun precizie şi concentrare. Consumul de canabis pe termen lung este asociat cu un risc crescut de a dezvolta sau de a exacerba tulburări de sănătate mintală precum anxietatea, depresia şi chiar schizofrenia, în special la persoanele cu predispoziţie la aceste afecţiuni. De asemenea, unele persoane ce consumă canabis în mod regulat pot dezvolta dependenţă, prezentând simptome de sevraj atunci când încearcă să renunţe”, a declarat psihiatrul ieşean.

Pe plan somatic, adaugă dr. Catinca Pătraşcu, fumatul de canabis poate cauza probleme respiratorii, precum bronşita cronică şi infecţiile pulmonare, similar fumatului de tutun.

„Totodată, consumul acestui drog poate determina efecte adverse asupra sistemului cardiovascular prin creşterea frecvenţei cardiace şi a tensiunii arteriale. Un alt rezultat al consumului pe termen lung de canabis este impactul asupra succesului academic şi ocupaţional, mai ales în perioadele critice ale educaţiei sau ale dezvoltării carierei, deoarece canabisul poate afecta performanţele cognitive, scăzând motivaţia şi astfel influenţând în mod negativ reuşita şcolară sau profesională. În anumite situaţii, consumul de canabis poate determina izolare socială, deoarece persoanele pot acorda prioritate consumului de droguri în detrimentul activităţilor şi relaţiilor sociale”, afirmă dr. Pătraşcu.

Medicul psihiatru atrage totodată atenţia că există şi implicaţii juridice şi economice asociate consumului de canabis, deoarece utilizatorii pot aloca o parte semnificativă a veniturilor lor pentru procurarea acestui drog, care este ilegal în multe părţi ale lumii.

„Utilizatorii pe termen lung se pot confrunta cu consecinţe legale, inclusiv arestări şi caziere penale”, spune dr. Pătraşcu.

Conform acesteia, consumul de canabis poate reprezenta un potenţial stres asupra resurselor de asistenţă medicală din cauze problemelor de sănătate asociate.

Un alt drog cu o utilizare foarte răspândită în toate păturile sociale este alcoolul, arată medicul.

„Deşi legal, accesibil, intens reglementat şi, mai mult decât atât, promovat şi romantizat în reclame şi în media, alcoolul este o substanţă toxică pentru organismul uman, ale cărei beneficii sunt mult surclasate de efectele negative asupra sănătăţii psihicului şi corpului. Cu toate acestea, înţelegerea motivelor pentru care este ales atât de des poate oferi o perspectivă asupra nevoilor psihologice şi a caracteristicilor comportamentale şi genetice ale societăţii care îl consumă. Alcoolul este o substanţă inhibatoare a sistemului nervos central prin legarea de receptorii GABA (acid gamma-aminobutiric), principalul neurotransmiţător inhibitor, producând sedare, inhibarea centrilor respiratorii şi a celor care controlează frecvenţa cardiacă”, mai spune dr. Catinca Pătraşcu.

Aceste efecte, menţionează psihiatrul, pot varia în funcţie de cantitatea de alcool consumată, toleranţa unui individ şi dacă este consumat pe stomacul gol sau plin.

„Printre efectele imediate se numără starea de relaxare, euforie şi dezinhibare socială, schimbări ale dispoziţiei în ambele sensuri ale spectrului, tulburări ale atenţiei, memoriei şi vigilenţei, ataxie prin afectarea cerebelului, greaţă şi vărsături, deshidratare, tulburări de termoreglare şi în cazurile de intoxicaţie cu alcool: confuzie, convulsii, respiraţie lentă sau neregulată şi pierderea conştienţei. Pe termen lung, consumul de alcool poate avea o serie de efecte semnificative asupra sănătăţii fizice şi mintale ale unui individ, precum şi asupra bunăstării lui sociale”, explică ea.

Aceste efecte, spune medicul, pot varia în funcţie de cantitatea şi durata consumului de alcool, sensibilitatea individuală şi alţi factori.

„Printre efectele psihologice se numără depresia şi anxietatea, exacerbarea unor tulburări de personalitate (tendinţa spre consumul abuziv de droguri fiind atât o caracteristică a personalităţii, cât şi o consecinţă a suferinţei în tulburările de personalitate), sindromul de dependenţă etanolică, tulburări cognitive, precum tulburări ale atenţiei şi memoriei, dificultăţi în rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor. De asemenea, un alt efect este riscul crescut de demenţă legată de alcool şi boala Alzheimer. Printre efectele generale asupra organismului se numără hepatotoxicitatea (steatoza, hepatita, ciroza), tulburările cardiovasculare (hipertensiunea arterială, cardiomiopatia, riscul de evenimente coronariene şi accidente vasculare cerebrale), tulburările gastrointestinale (gastrita, pancreatita, cancerul gastrointestinal), tulburări ale sistemului imunitar, afecţiuni neurologice, precum neuropatia periferică şi, nu în cele din urmă, cea mai gravă consecinţă a consumului îndelungat de alcool, care apare în cazul întreruperii acestuia, sevrajul etanolic”, afirmă dr. Catinca Pătraşcu.

În concluzie, efectele pe termen lung ale consumului de droguri cuprind un spectru vast de consecinţe, care afectează nu doar individul, ci şi societatea.

„Consecinţele sunt de natură psihologică, biologică şi socială, afectând sănătatea personală, comportamentul şi relaţiile, punând în acelaşi timp presiune pe sistemele de sănătate, juridice şi economice. O abordare exhaustivă a problemei drogurilor necesită o strategie în mai multe direcţii, inclusiv prevenţie, tratament, reintegrare socială şi reformă sistemică pentru a atenua impactul durabil al consumului de droguri asupra indivizilor şi societăţii în ansamblu”, a conchis dr. Catinca Pătraşcu, medic psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

AGERPRES