Utilizarea excesivă a reţelelor sociale în timpul pandemiei reprezintă un factor de predicţie al simptomelor de depresie şi traumă secundară, sugerează rezultatele unui studiu recent, realizat de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Pennsylvania (Penn State) din Statele Unite şi de la Universitatea Jinan din Guangzhou, China.
Cercetarea, publicată în jurnalul ştiinţific Computers in Human Behavior, a inclus 320 de participanţi din Wuhan care au oferit informaţii despre modul în care au accesat şi distribuit informaţii pe teme de sănătate prietenilor, membrilor familiei şi colegilor prin WeChat, cea mai populară aplicaţie de socializare din China.
Cercetătorii au folosit totodată o scară de stres pentru măsurarea nivelului de anxietate şi de depresie, participanţii fiind rugaţi să evalueze afirmaţii precum „Am simţit că viaţa nu are sens” şi „Am avut vise tulburătoare despre epidemia de coronavirus”.
Bu Zhong, profesor de jurnalism la Penn State şi coautor al studiului, a declarat că echipa sa a început să analizeze utilizarea efectelor reţelelor sociale asupra sănătăţii mintale a oamenilor imediat după aplicarea măsurilor de carantină în Wuhan pentru stoparea răspândirii coronavirusului.
„Nu ne aşteptam să devină o pandemie globală”, a spus el. „Am crezut că am putea dezvălui anumite daune invizibile cauzate de focar. În situaţia Chinei, media locale nu relatau despre COVID-19. Dacă o persoană citea doar ziarul local şi se uita la televizor nu primea informaţii despre virus. Acest lucru i-a făcut pe oameni extrem de stresaţi şi au început să se bazeze extrem de mult pe reţelele sociale”, a explicat Zhong.
Cercetări anterioare au demonstrat că numeroşi oameni se bazează pe reţelele sociale pentru a găsi şi distribui informaţii pe teme de sănătate în perioadele de criză. Sondajul Harris a constatat că între sfârşitul lunii martie şi începutul lunii mai, 46-51 procente dintre adulţii americani au declarat că utilizează mai des reţelele sociale faţă de perioada anterioară pandemiei.
Noul studiu a constatat că peste jumătate dintre participanţii la studiu, dintre care niciunul nu a raportat tulburări traumatice sau depresive înainte de pandemie, au resimţit un anumit nivel de depresie. Aproape 20 de procente dintre participanţi au raportat că au prezentat un nivel moderat până la sever de depresie şi puţin peste 20% au raportat că au resimţit niveluri moderate până la severe de traume secundare, care pot apărea atunci când oamenii află despre experienţele traumatice ale altora. Pe baza modelului cercetărilor, utilizarea excesivă a reţelelor sociale a fost asociată cu niveluri de depresie şi traume secundare mai severe.
Totodată, Zhong a declarat că este important să se înţeleagă modul în care toate tipurile de reţele sociale, inclusiv platforme precum Facebook şi Twitter, îi pot ajuta pe oameni în timpul unei crize sanitare. „Cred că în timpul dezastrelor avem tendinţa de a apela la reţelele noastre sociale mai mult, pentru a obţine ajutor şi pentru a lua legătura cu alţii”, a spus el. „Este în firea omului”, a adăugat specialistul.
„Nu vrem ca oamenii să creadă că reţelele sociale sunt un lucru rău. Vrem doar ca ei să ştie că există un echilibru, iar atunci când depăşeşti pragul – precum atunci când îţi verifici (reţelele sociale) la fiecare cinci sau zece minute – aceasta îţi poate provoca mai mult stres”, a subliniat Bu Zhong.
Cercetătorii au notat că este posibil ca persoanele care au consumat mai multe informaţii pe teme de sănătate pe WeChat să fi acordat o importanţă excesivă conţinutului, experimentând astfel un nivel mai mare de depresie şi traume secundare în comparaţie cu cele care au utilizat mai puţin platforma.
Prin urmare, oamenii de ştiinţă recomandă pauze de social media în timpul unei crize sanitare stresante, cum ar fi pandemia. „Nu ar trebui să dăm vina pe reţelele sociale”, a spus Zhong. „Ar trebui să acordăm atenţie modului în care le utilizăm”, a adăugat el.
