Sentimentele de anticipare a „emoţiilor bune” se amplifică în perioada Crăciunului

99

Pentru cei mai mulţi dintre noi, perioada Crăciunului reprezintă cel mai aşteptat moment al anului şi, ca atare, iubim Crăciunul, precum şi magia care învăluie această sărbătoare plină de spiritualitate, de căldură, de sentimente şi emoţii pozitive faţă de cei din jurul nostru, ne spune dr. Andra Ganea Şerban, medic psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

Nu putem nega faptul că iubim colindele, luminiţele şi beculeţele colorate, cadourile, precum şi toate pregătirile care se fac în fiecare casă pentru ca această sărbătoare să fie simţită din plin. Aşteptăm momentul când membrii familiei şi prietenii se strâng în jurul mesei festive, pentru a celebra aşa cum se cuvine Naşterea Domnului.

În perioada Crăciunului, este normal să sesizăm modificări în ceea ce priveşte comportamentul oamenilor, arată medicul psihiatru. Astfel, creşte numărul persoanelor care se implică pentru ajutorarea familiilor nevoiaşe, a persoanelor fără adăpost, cresc acţiunile de caritate în comunitate, tot mai mulţi dintre noi suntem dornici să împărtăşim sentimente de bucurie, fericire, recunoştinţă, să menţinem vie tradiţia de a oferi, îndeosebi copiilor, cadouri de Moş Crăciun şi să fim constant asaltaţi de colinde şi de colindători în timp ce ne finalizăm cumpărăturile de ultim moment.

La o primă vedere, despre asta este Crăciunul. Dar, dincolo de emoţii, ce înseamnă exact spiritul Crăciunului? De ce este un moment atât de special? Există el cu adevărat? Şi dacă da, cum afectează el creierul uman şi cum intervine în mecanismul sentimentelor?

Pentru mulţi dintre cercetători, răspunsul este „Crăciunul se întâmplă în capul nostru”, ceea ce, de fapt, nu e departe de adevăr.

„Vorbim despre neurobiologia anticipării, în care o serie de acţiuni precum cântatul şi ascultatul cântecelor cu tematică de iarnă, felurile de mâncare specială şi tradiţională, schimbul de cadouri, îndeosebi cadourile surpriză, joacă un rol special, scăzând activitatea receptorilor asociaţi cu frica, crescând simultan neurotransmiţătorii asociaţi cu sentimentul de bucurie şi plăcere. Astfel, sentimentele de anticipare a emoţiilor bune se amplifică în perioada Crăciunului, stimulând sistemul biologic de recompense. Anticiparea poate avea de multe ori un efect mai puternic decât evenimentul anticipat propriu-zis, acest lucru fiind datorat sentimentului de tensiune pozitivă cu care vine la pachet dopamina eliberată de către hipotalamus şi preluată la nivelul lobului frontal cerebral sau la nivelul nucleului accumbens. Aşa se explică bucuria, care, de multe ori, este însoţită de reacţii fizice precum golul în stomac sau fluturaşii din stomac, furnicături ale degetelor, aşa-zisele picioare neliniştite”, a declarat pentru AGERPRES dr. Andra Ganea Şerban.

Aceasta a explicat că, de-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă au încercat să găsească dovezi despre existenţa aşa-numitului „Christmas cheer” la nivelul creierului prin rezonanţa magnetică funcţională, însă se pare că bucuria Crăciunului rămâne o emoţie în sine, strâns legată de amintiri sau spiritualitate.

„Creierul combină informaţii despre starea fiziologică, mediul şi experienţele personale pentru a forma un sentiment, pe care îl asociem cu o emoţie. De-a lungul vieţii, învăţăm să formăm categorii diverse de emoţii, însă funcţionalitatea creierului este imprevizibilă, fiecare emoţie fiind formată din contexte şi informaţii imprevizibile, acesta fiind motivul pentru care fiecare experienţă a unei emoţii, uneori chiar şi aceeaşi emoţie, va arăta diferit într-un scanner cu rezonanţă magnetică. Spiritul Crăciunului este un fenomen larg răspândit de secole, descris în mod obişnuit prin sentimente de bucurie şi nostalgie, presărat cu veselie, cadouri şi mirosuri încântătoare de vin fiert şi cantităţi din belşug de mâncare bună. Nostalgia este, aşadar, un element de bază al Crăciunului, un prilej de rememorare şi evocare, de reînvăţare a sentimentelor bune”, a afirmat dr. Andra Ganea Şerban.

Totodată, medicul psihiatru de la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi a precizat că fiecare persoană are propriile asocieri cu diverse activităţi, cântece, mâncare, care o ajută să resimtă acest „spirit crăciunistic”.

„Aceste asociaţii sunt unice pentru fiecare individ şi familie, motiv pentru care tradiţiile festive de familie, deşi asemănătoare, nu sunt tocmai identice. Însă bucuria Crăciunului ajunge să fie împărtăşită cu ceilalţi prin ritualuri, cel mai frecvent fiind împodobirea bradului, sau limbaj comun, colindele”, a spus aceasta.

Pe de altă parte, susţine ea, Crăciunul este plin de paradoxuri.

„E o sărbătoare la care suntem invitaţi cu toţii, desprinzându-ne de angajamentele obişnuite, în care nu mergem la serviciu, nu avem datorii profesionale, este o perioadă destinată filmelor de Crăciun, uşor de văzut, în care dăinuie o lume supranaturală, miraculoasă, în care cuvântul de ordine e iubirea. În acelaşi timp, asociem perioada Crăciunului cu un exces de consumerism, în care există ironia beneficiului nematerial obţinut prin plătirea unui preţ material. Aşadar, fie că vorbim despre cadourile gândite din timp, fie că vorbim de un cadou de ultim moment, cadourile întreţin atmosfera de sărbătoare”, a explicat medicul psihiatru.

Conform medicului, în toată această feerie pe care o implică perioada sărbătorilor, există şi reversul neîmplinirii anticipării, asociată cu depresie, anxietate şi emoţii negative, aşa-numitul „bah humbag”, scăderea aşteptărilor putând ajuta în acest sens.

„Crăciunul şi perioada sărbătorilor rămân o perioadă specială a anului, în care este important ca fiecare dintre noi să menţină magia, să perpetueze imaginile convenţionale de Crăciun, respectiv spiriduşii, renii, imaginea lui Moş Crăciun, Laponia-ţara Moşului, omul de zăpadă, care, în pofida judecăţii noastre raţionale, rămân modele de iubire, pace, speranţă, linişte şi fericire. În ciuda materialismului pe care îl implică, perioada Crăciunului are un impact emoţional la scară largă, indiferent de vârstă, însemnând reuniunea cu cei dragi şi poate pentru mulţi dintre noi un bun ghid în a deveni mai plini de compasiune, mai înţelegători, mai răbdători, mai darnici şi mai buni”, a menţionat dr. Andra Ganea Şerban.