Studiu în premieră pe pacienţii români cu SARS-CoV-2

60

În România, probabilitatea decesului la pacienţii care sufereau de boli renale cronice a fost de 2,69 mai mare, şi la cei care sufereau de diabet de 2,3 mai mult. Cercetarea pe pacienţii români arată că în România, bărbaţii au cele mai mari riscuri atunci când suferă de cancer sau de alte deficienţe imune.

Un studiu pe România, printre puţinele realizate şi ridicate pe platformele de ştiinţă internaţionale, publicat zilele trecute arată că mai mulţi cercetători români au studiat timp de 4 luni secvenţele întregi de genom ale SARS-CoV-2 pe pacienţii din mai multe zone geografice ale României.

Studiul arată că în România, atât la femei, cât şi la bărbaţi, pacienţii care sufereau deja de boli cardiovasculare au fost de 2,89 ori mai mult predispuşi să evolueze spre deces decât cei care nu   aveau aceste probleme medicale.

În România, probabilitatea decesului la pacienţii care sufereau de boli renale cronice a fost de 2,69 mai mare, şi la cei care sufereau de diabet de 2,3 mai mult.

Cercetarea pe pacienţii români arată că în România, bărbaţii au cele mai mari riscuri atunci când suferă de cancer sau de alte deficienţe imune, în timp ce organismul femeilor cedează la SARS-CoV-2 mai ales când acestea suferă de boli renale cronice.

Filogenia genetică a SARS-CoV- arată că pe secvenţele româneşti de SARS-CoV-2 a fost descoperită o identitate ridicată (~ 99,95 identitate cu virusul de pneumonie de pe piaţa fructelor de mare din Wuhan şi mai mare de 99,6% cu secvenţele virusului din Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, India, SUA.

Cercetătorii au prezentat în studiu şi imaginea de ansamblu a celor 7 mutaţii a proteinelor Spike detectate în secvenţa românească a virusului.

Ce arată întreg studiul pe România:

Primul caz de infecţie în România cu SARS-CoV-2 a fost confirmat în România pe 26 februarie 2020.

Pentru a evalua variaţia genetică a virusului în rândul populaţiei sud-est europene, cercetătorii au analizat secvenţele virusului de la 18 pacienţi români.

Cercetătorii s-au focusat pe proteina Spike a virusului pentru că ea mediază infecţia celulelor umane şi este ţinta principală a celor mai multe strategii de   vaccin şi proceduri terapeutice bazate pe anticorpi.

Tampoane nazofaringiene şi orofaringiene au fost colectate de la persoane diferite din zone geografice ale României.

Cercetătorii au efectuat teste RT-PCR la 32.233 persoane, începând cu data de 16.02.2020 până la 22.06.2020.

Din cele 32.233 de teste făcute în România de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, 1630 de teste ( adică 5,05%) au arătat infecţii confirmate cu SARS-CoV-2, iar 30.603 de teste (94.95%) au fost negative la SARS-CoV-2.

Cercetătorii au comparat apoi datele lor cu informaţiile publice din testele naţionale relevante pentru pandemie, valabile în momentul scrierii studiului. Pe 626.330 de teste făcute la nivel naţional, 3,83% din teste (24.045) arătau infecţii cu SARS-CoV-2, iar 96,17% (602.285) arătau teste negative de SARS-CoV-2.

O analiză recentă a factorilor de risc la pacienţii români a fost realizată pentru un subgrup de 842 de persoane decedate sau 7,1% dintr-un subgrup de 11.790 de cazuri confirmate (date accesate în 23 mai 2020).

Studiul arată că în România, pentru ambele sexe, pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare preexistente au fost de 2,89 ori mai mult predispuşi să cedeze/să moară decât pacienţii care nu au fost afectaţi de acest tip de boală.

Importante, spun cercetătorii, sunt şi categoriile de pacienţi care au murit au suferit de boli renale cronice (decesul la această categorie este mai probabil de 2,69 ori) şi de diabet (de 2,3 mai mult).

De asemenea, cercetătorii au obsevat că aceşti alţi „factori de risc ridicat”: (de exemplu, boli pulmonare cronice sau cancer / alte deficienţe imune) nu sunt   distribuiţi în mod egal între sexe, bărbaţii având cele mai mari riscuri atunci când suferă cancer sau alte deficienţe imune, în timp ce femeile cedează mai ales când suferă de boli renale cronice.

Filogenia genetică. Secvenţele româneşti de SARS-CoV-2 au arătat o identitate ridicată (~ 99,95 identitate cu virusul de pneumonie de pe piaţa fructelor de mare din Wuhan şi mai mare de 99, 6% cu secvenţele virusului din Franţa, Germania, Grecia, Italia, Polonia, India, SUA.

Cercetătorii au prezentat şi imaginea de ansamblu a celor 7 mutaţii a proteinelor Spike detectate în secvenţa românească.

Urmărirea mutaţiilor virale ale proteinei Spike continuă să fie primordială pentru strategiile de terapie cu vaccin şi anticorpi care în prezent sunt dezvoltate şi evaluarea noilor tulpini SARS-CoV-2 pe măsură ce acestea apar şi evoluează, spun cercetătorii.

Autorii studiului sunt Mihaela Lazăr, şeful Laboratorului Infecţii Respiratorii Virale din Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, Odette Popovici de la Institutul de Sănătate Publică, Barbara Mühlemann de la Institutul de Virologie Charité a Universitätsmedizin Berlin, Tim Durfee- senior scientist la DNASTAR Inc, USA, şi Răzvan Stan de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.

Asistenţă au mai oferit Luiza Ustea, Nicoleta Paraschiv şi Adrian Creţu şi stafful Laboratorului Infecţii Respiratorii Virale de la Cantacuzino, stafful Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară tot de la Cantacuzino, Centrul Naţional pentru Boli Transmisibile, funcţionari din Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Apărării.

Sprijinul pentru finanţare a fost furnizat de Rompetrol Group NV (Fundatia pentru SMURD) şi de către Asociaţia Română pentru Chirurgie a Umerilor şi a Cotului. Sursele de finanţare nu au avut niciun rol în proiectarea studiului, analiza sau redactarea raportului, se arată în finalul cercetării.

Ultima versiune a cercetării ştiinţifice pe România a fost urcată pe plaftormele de ştiinţă internaţionale pe 7 iulie 2020.

DOCUMENTE:

https://www.biorxiv.org/content/10.1101/2020.06.28.175802v4.full.pdf

https://www.biorxiv.org/content/10.1101/2020.06.28.175802v4

Sursa: Mediafax