Dopamina și schizofrenia. Antipsihoticele clasice, tipice, acţionează în special pe simptomele pozitive.
Legarea neselectivă de receptorii D2 şi blocarea receptorilor muscarinici, histaminici şi noradrenergici pot determina agravarea deficitului cognitiv, a simptomelor negative şi apariţia unor efecte secundare extrapiramidale, endocrine şi anticolinergice destul de importante.
Antipsihoticele atipice au un profil diferit al legării de receptori, comparativ cu al neurolepticelor clasice (legare selectivă, mai scăzută, de receptorii dopaminici, afinitate înaltă pentru receptorii 5-HT2A şi α1NA).
Rată scăzută a efectelor adverse extrapiramidale.
Eficacitate mai mare pe simptomele negative, comparativ cu neurolepticele clasice.
Absenţa sau un nivel mult mai scăzut al hiperprolactinemiei.
De asemenea, au efect antagonist şi pe receptorii serotoninici, pot avea un efect parţial agonist pe receptorii D2 sau pe receptorii 5HT1A sau efectul antagonist pe receptorii D2 este caracterizat prin disocierea rapidă de aceşti receptori.
Dr. Teona Baciulică, medic rezident psihiatrie – Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi
Citiţi continuarea materialului, accesând link-ul următor: Transmisia dopaminergică
