Ziua mondială de luptă împotriva maladiei Alzheimer a fost lansată în anul 1994 de către federația Alzheimer Disease International (ADI), care cuprinde peste 100 de asociații de sprijin și luptă împotriva acestei maladii din întreaga lume, sub patronajul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Activitățile de educare și informare dedicate acestei patologii au luat amploare începând cu anul 2012 și se desfășoară pe tot parcursul lunii septembrie, astfel încât această perioad
ă a preluat denumirea de „Luna Internațională de Conștientizare a Bolii Alzheimer”.
Pentru a marca Ziua mondială de luptă împotriva maladiei Alzheimer, pe data de 21 septembrie 2023, la nivelul Secției Exterioare Bârnova din cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași, se vor organiza o serie de activități recreative, de stimulare cognitivă și senzorială cu scopul de a crește calitatea vieții pacienților internați cu această afecțiune.
Aceste activități sunt rezultatul unei preocupări permanente de îmbunătățire a vieții pacienților, a gradului de înțelegere și de acceptare a familiilor care îngrijesc persoane cu demență, urmărind informarea constantă a populației referitor la ce înseamnă această maladie și impactul acesteia asupra tuturor celor implicați.
Demența este un sindrom caracterizat prin afectarea permanentă a funcției intelectuale, instalată progresiv. Pentru a pune diagnosticul de demență trebuie ca mai multe sfere ale activității mintale să fie afectate: memoria, limbajul, orientarea spațială, emoțiile sau personalitatea și cogniția.
Deși majoritatea demențelor sunt cronice, ireversibile și progresive, termenul de „demență” nu implică automat și ireversibilitate, aproximativ o treime dintre pacienții care se prezintă la evaluarea inițială având sindroame demențiale parțial reversibil.
Demența a afectat dintotdeauna oamenii care au supraviețuit până la vârste înaintate, dar este o afecțiune medicală care a devenit proeminentă mai ales în secolul al XX-lea ca urmare a creșterii fără precedent a numărului de persoane vârstnice în toată lumea.
În vocabularul psihiatric, termenul „demență” a suferit o evoluție semantică notabilă, înlocuind atât în psihiatria franceză, cât și în cea germană paradigma alienației mintală.
Studiul demențelor, din punct de vedere al metodelor de prevenție, diagnostic și tratament, a înregistrat o creștere importantă în cursul ultimilor douăzeci de ani, din partea tuturor specialiștilor implicați.
Dintre toate formele de demență, boala Alzheimer și demența vasculară sunt cele mai frecvente, fiind responsabile pentru până la 90% din cazurile de demență.
Cauzele și mecanismele de producere ale acestei afecțiuni nu se cunosc în totalitate și cu exactitate, însă au apărut pe parcursul timpului diferite mituri și prejudecăți referitoare la factorii care pot influența apariția bolii și la cei care pot proteja împotriva îmbolnăvirii.
Deși impactul activităților dedicate conștientizării simptomatologiei bolii Alzheimer este în creștere, stigmatizarea și dezinformarea rămân probleme globale care necesită o abordare concentrată, de lungă durată și care să cuprindă mai multe niveluri.
Se estimează că acum, la nivel global, trăiesc peste 50 de milioane de persoane diagnosticate cu boala Alzheimer, la fiecare trei secunde un nou pacient primind acest diagnostic.
În Europa sunt înregistrate anual între 14.000 – 15.000 de cazuri noi cu această patologie.
Numărul celor afectați de boala Alzheimer este așteptat să crească la peste 152 de milioane până în anul 2050.
În prezent, demența reprezintă a cincea cauză principală de deces în lume.
Costurile globale ale îngrijirilor de sănătate și sociale destinate bolii Alzheimer au fost estimate în 2018 la aproximativ 818 miliarde de dolari americani. Dacă aceste costuri ar reprezenta venitul unei țări, aceasta ar fi a optsprezecea economie a lumii, iar dacă ar reprezenta profitul anual al unei companii, ar fi pe locul întâi în clasament, depășind Apple (742 miliarde de dolari) și Google (368 miliarde de dolari). Acestea sunt însă doar costuri financiare, neputându-se evalua impactul real social, emoțional, familial.
Demența Alzheimer este adesea ascunsă, trecută sub tăcere sau ignorată, atât de pacienți, cât și de către familie și prieteni. În realitate, persoana care suferă de demență, pe lângă tratament și îngrijire de specialitate, are foarte mare nevoie și de sprijin din partea familiei, a prietenilor și a comunității.
În România, în anul 2016 exista un număr de aproximativ 300.000 de persoane diagnosticate cu Alzheimer, cu o rată a diagnosticării ce se situează între 10-15%, mult peste media europeană, la care se adaugă bineînțeles și cei care sunt îngrijiți de familie fără a fi diagnosticați.
În țara noastră nu este încă recunoscut faptul că demența reprezintă o problemă de sănătate publică, nefiind elaborată o strategie națională privind această afecțiune.
Luând în considerare numai cazurile de demență Alzheimer și, fiind dovedit faptul că alături de o persoană cu demență sunt afectate încă 3-4 persoane, calitatea vieții a cel puțin un milion de oameni din țara noastră este profund perturbată.
Factori de risc
Factori de mediu – leziunile traumatice cerebrale cresc riscul de a dezvolta un sindrom demențial.
Factori genetici și fiziologici – vârsta înaintată este factorul de risc cel mai important. Indivizii cu sindrom Down (trisomia 21) dezvoltă boala Alzheimer dacă ajung să trăiască până la vârsta mijlocie.
Istoricul familial de Alzheimer, în special dacă boala a apărut la una dintre rudele de gradul I (mamă, tată, frați) sau a apărut la mai mulți membri ai familiei
Boli cardiovasculare: conexiunea între creier și inimă se face prin vase de sânge extrem de importante, iar o tulburare a sistemului circulator poate determina deteriorări semnificative la nivel cerebral. Cele mai implicate sunt accidentul vascular cerebral, boala cardiacă, diabetul, colesterolul crescut și hipertensiunea arterială.
Terapia hormonală de substituție – un studiu recent a demonstrat că riscul de a dezvolta demență, inclusiv boala Alzheimer, este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutivă cu estrogeni și progesteron.
Fumatul – unii cercetători au sugerat că fumatul ar crește riscul de a dezvolta demența și boala Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost confirmate.
Niveluri crescute de homocisteină – homocisteina este un aminoacid prezent în mod obișnuit în cantități mici în sânge. Nivelurile crescute ale acestui aminoacid se însoțesc de risc crescut de boală cardiacă. Unii cercetători susțin că nivelurile crescute de homocisteină s-ar asocia și cu un risc crescut de boală Alzheimer. Aceste niveluri crescute de homocisteină sunt cauzate de nivelul scăzut în sânge al vitaminei B12 și acidului folic.
Expunerea zilnică la aluminiu provenit din vase de gătit, căni de aluminiu, deodoranți cu aluminiu nu s-a demonstrat că ar crește riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
Evoluție și prognostic
- Debut de regulă insidios, la o persoană în vârstă de 50-70 de ani, boala fiind lent progresivă.
- După câțiva ani de evoluție, sunt adesea prezente dificultăți severe de exprimare (afazie), incapacitate de coordonare (apraxie), pierderea capacității de a recunoaște obiecte, persoane (agnozie).
- Mai târziu, pacientul poate dezvolta tulburări motorii și ale mersului, determinând treptat imobilizarea la pat.
- Supraviețuirea medie este de 8 ani de la debutul bolii, cu extreme între 1 și 20 de ani.
Tratament
Medicamentele folosite în tratamentul demenței pot încetini declinul cognitiv. Uneori se obține chiar și o îmbunătățire a cogniției, însă nu se modifică procesul morbid subiacent. De asemenea, tratamentul specific poate ameliora simptomatologia asociată (depresia, insomnia, tulburările de comportament etc), îmbunătățind calitatea vieții pacienților și a familiilor acestora.
Prevenție
Controlul factorilor de risc asociați
Exercițiile fizice regulate – se consideră benefică efectuarea a aproximativ 150 de minute de exerciții moderate săptămânal, atât cele de tip cardio, cât și cele care au rol de creștere a masei musculare, precum și exercițiile de coordonare și de menținere a echilibrului.
Implicarea socială s-a dovedit a fi de ajutor pentru menținerea unui tonus psihic adecvat. În acest sens se recomandă:
– implicarea în activități de voluntariat
– participarea la grupuri de suport
– activități sportive sau cursuri de diferite tipuri
– conectarea cu apropiații prin intermediul rețelelor de socializare
– întâlnirile regulate cu prietenii
– activități sociale diverse (plimbări în parc, mersul la muzee, film, concerte).
Dieta echilibrată este un factor cu o amprentă importantă asupra stării generale de sănătate. Din această perspectivă sunt utile:
– reducerea/oprirea consumului de zahăr;
– adoptarea unei diete mediteraneene: legume, cereale integrale, pește, ulei de măsline;
– evitarea grăsimilor de tip trans (alimente fast-food, semipreparate) care pot determina inflamație și formare de radicali liberi;
– introducerea în dietă a alimentelor bogate în grăsimi de tip Omega 3: somon, ton, sardine, ulei de pește.
Stimularea mentală încetinește evoluția bolii, astfel că se recomandă:
– învățarea în permanență de lucruri noi;
– îmbunătățirea capacității de memorare;
– jocuri de strategie, puzzle-uri, ghicitori;
– reținerea cât mai multor detalii vizuale;
– alegerea unor noi rute spre casă.
Igiena somnului este la fel de importantă pentru reducerea riscului de apariție a bolii Alzheimer, fapt pentru care sunt de ajutor:
– testarea pentru sindromul de apnee în somn și tratarea acestuia, dacă este cazul;
– stabilirea unui program de somn;
– implementarea unor ritualuri relaxante înainte de culcare pentru reducerea anxietății;
– reducerea stresului.
Gestionarea corectă a stresului împiedică apariția tulburării anxioase sau depresive și îmbunătățește capacitățile cognitive ale persoanei. Astfel, sunt de preferat:
– exercițiile de respirație;
– prioritizarea activităților relaxante;
– îmbunătățirea calmului interior prin tehnici precum: meditație, rugăciune;
– implicarea în activități distractive;
– menținerea simțului umorului.
Renunțarea la consumul exagerat de alcool și la fumat ar trebui să devină o prioritate. De asemenea, controlul greutății corporale, a colesterolului și a tensiunii arteriale sunt extrem de benefice pentru starea generală de sănătate.
Dr. Elena Ungureanu, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași
