Pandemia nevăzută: impactul alcoolului asupra sistemului familial

1007

O vorbă din popor spune că „Orice este cu prea în față, nu este bun… ”. Prea mulți bani, prea multă fericire, prea multă ură… prea mult alcool.

Societatea românească este recunoscută pentru modalitatea în care alcoolul influențează majoritatea comportamentelor deviante, iar alcoolul rămâne un drog legal, acceptat social și accesibil, fiind accesibil chiar și pentru minori. Într-un astfel de context, acceptând că nu putem să înlăturăm consumul de alcool în totalitate, devine foarte importantă prevenția.

Când ne referim le prevenție, încercăm să spunem de fapt că ne dorim ca oamenii să nu experimenteze comportamente care le pot dăuna pe termen scurt, mediu și lung sau care pot fi dăunătoare pentru cei din jurul lor atunci când devin frecvente, durabile și intense. În acord cu scopul prevenției, ne dorim ca în acest articol să transmitem un mesaj legat de efectele psihologice și psihopatologice ale consumului de alcool, dar mai cu seamă – poate un subiect mai puțin discutat – un mesaj despre modalitatea în care consumul de alcool al părinților sau al unuia dintre părinți, în perioada prenatală și pe parcursul sarcinii, poate avea efecte negative ireversibile asupra fătului.

Ca orice substanță care poate conduce la dependență, consumul moderat de alcool oferă anumite stimulente emoționale, fiind folosit din cele mai vechi timpuri ale istoriei în diferite ocazii – de la celebrări sau ceremonii, la doliu și evenimente triste. Acceptăm, înțelegem și susținem într-o anume măsură acest fapt. Totuși, când alcoolul ajunge să fie o prioritate în detrimentul familiei, sănătății, relațiilor sociale și profesionale, vorbim despre dependență – cu efecte distrugătoare asupra sănătății psihice și fizice, atât a consumatorului, cât și a societății.

Conform manualelor de diagnostic (ICD-10 și DSM V), principalele entități clinice asociate consumului de alcool sunt intoxicația alcoolică acută, sevrajul etanolic necomplicat/complicat cu delirium sau convulsii, sindromul de dependență etanolică, tulburarea psihotică indusă de alcool, sindromul amnestic etanolic. O altă entitate clinică este și tulburarea de comportament determinată de alcool – de exemplu, există pacienți cu tulburări de personalitate care ajung la urgențe în urma unei agravări a simptomatologiei pe fondul consumului de alcool.

În timp ce vârsta de inițiere în consumul de alcool a scăzut, volumul și frecvența utilizării alcoolului sunt pe o pantă ascendentă, iar studiile arată că pandemia COVID-19 a fost asociată cu un consum crescut de alcool în rândul femeilor aflate la vârsta fertilă.

În cadrul Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași s-a înregistrat în ultimii ani o creștere  a numărului de internări pentru tulburări asociate consumului de alcool: în anul 2020 s-au evaluat clinico-terapeutic 1.551 pacienți, în anul 2021 – 1.691 pacienți, iar in primele 7 luni ale anului 2022 sunt deja 1.424 pacienți evaluați. La Camera de Gardă a Institutului, în medie, intervalul procentual de urgențe medicale, cu cel puțin unul dintre diagnosticele amintite anterior (legate de alcool), este de 50 – 60%. Consecințele acestor statistici sunt îngrijorătoare, atât pentru pacienții care se adresează specialiștilor, cât și pentru aparținătorii acestora.

Un „stil de parenting” nesănătos

„Calea spre iad este pavată cu intenții  bune” – deși părinții își pot dori copilul și îl concep cu toată dragostea, atunci când consumul excesiv de alcool face parte din relația de cuplu și din familia ce urmează a se construi, vom observa cum se naște un „stil de parenting” distructiv.

Familia reprezintă un factor vital în dezvoltarea socio-emoțională a copilului, incluzând dezvoltarea identității, comportamentele adaptative, abilitățile sociale, sensul sineului și al celorlalți, precum și capacitatea de auto-reglare emoțională și comportamentală. Toate acestea se dezvoltă în sânul familie, de unde și vorba: „Cei șapte ani de acasă!”. Dacă au părinți care se confruntă cu probleme ce țin de consumul de alcool, starea generală de bine a copiilor va fi afectată negativ. De asemenea, majoritatea persoanelor care au probleme cu alcoolul dezvoltă tulburări psihice, precum tulburări cognitive, tulburări afective, tulburări de somn, tulburări sexuale, anxietate, agresivitate fizică și verbală, comportamente antisociale,  (acestea fiind cel mai des întâlnite).

Dacă persoanele care au probleme cu alcoolul sunt părinți, efectele negative date de acestea vor avea implicații nefaste pentru toată familia. Studiile sugerează că, de obicei, consumul excesiv de alcool la unul sau ambii părinți determină un mediu familial dezorganizat, pentru că părinții (sau cel puțin unul dintre ei) nu-și mai pot îndeplini rolurile cu aceeași responsabilitate și nici activitățile cotidiene necesare.

Un aspect întâlnit atât în Camera de Gardă, cât și în literatura de specialitate arată că pacienții cu această simptomatologie provin de cele mai multe ori din medii cu condiții socio-economice scăzute. De asemenea, studiile arată că atunci când comparăm părinții care au probleme cu alcoolul cu cei non-alcoolici, primii au mai puțină pregătire educațională decât ceilalți. Deoarece există mai mulți bărbați consumatori de alcool decât femei, șansele de a întâlni violență fizică și agresivitate în mediul familial cresc. Un studiu realizat în Canada identifică principalele 3 motive care pot conduce la divorț sau separare: violența, incompatibilitatea (ca lipsă de comunicare și afecțiune) și problemele legate de consumul de alcool. Studiul confirmă ca violența poate apărea în absența problemelor cu alcoolul, dar că este de două ori mai probabil să apară în situațiile maritale în care consumul de alcool este o problemă.

Părinții care se confruntă cu probleme legate de alcool sunt opusul celor care ar trebui să îndeplinească nevoile copilului. Aceștia tind să nu transmită căldură și sensibilitate copiilor. De asemenea, nu le oferă suport și nici nu demonstrează interes față de nevoile copilului. Cele mai des întâlnite trăiri ale copiilor cu părinți alcoolici sunt neglijarea și respingerea.

În același timp, copiii primesc mesaje inconsecvente, iar aproape tot ceea ce fac devine invalidat de părinții, generând un sentiment de inadecvare.

Cu toate acestea, nu trebuie să neglijăm situațiile în care unul dintre parteneri nu este consumator de alcool. Impactul pe care consumul excesiv de alcool al unuia dintre parteneri îl are asupra celuilalt este distrugător, în sensul în care, trăind într-un mediu impredictibil și haotic,  partenerul care nu este consumator poate dezvolta probleme psiho-sociale și asumarea nesănătoasă a mai multor roluri și responsabilități.

Efecte psiho-sociale

De cele mai multe ori, problemele legate de consumul excesiv de alcool al părinților sau al unuia dintre ei rămân constante pe parcursul vieții (dacă nu se intervine pentru ameliorarea acestora). În aceeași măsură, copilul va fi martor al acestora, dar și „parte vătămată” pe tot parcursul vieții.

Studiile arată că, în general, spre deosebire de copiii părinților neconsumatori, cei care provin din familii în care se consumă alcool în exces prezintă riscuri mai mari să dezvolte diferite probleme psiho-sociale: reactivitate emoțională ridicată și nevrotism ridicat; frică intensă legată de stimulii externi, pentru că nu se simt în siguranță; stil de atașament evitant-anxios, pentru că părinții nu răspund în mod adecvat la nevoile emoționale ale copilului, iar acest lucru le afectează și relațiile de cuplu de mai târziu; pentru că nu au un model sănătos și suportiv, aceștia nu-și pot dezvolta coerent abilitățile sociale; nu-și dezvoltă mecanisme de gestionare a problemelor și nici nu-și pot înțelege sau regla emoțiile într-un mod adaptativ; vor resimți stresul mult mai intens, iar șansele de a scădea stima de sine sunt ridicate; sunt mai puțin cooperanți, mai puțin autonomi și mai puțin fericiți pe parcursul vieții; tind să aibă performanțe mai scăzute în mediul academic; tind să-și asume responsabilități parentale mult prea devreme, iar acest lucru îi privează de bucuria copilăriei.

Tulburările din spectrul alcoolismului fetal

La nivel global, consumul de alcool crește alarmant în rândul femeilor aflate la vârsta fertilă (15-49 de ani), iar în Uniunea Europeană, prevalența consumului în rândul femeilor însărcinate este de 25,2%.

Expunerea fetală la alcool este un factor de risc major pentru apariția tulburărilor din spectrul alcoolismului fetal. Consumul susținut de alcool pe parcursul trimestrelor de sarcină poate fi direct corelat cu avortul spontan, nașterea prematură, întârzierea creșterii intrauterine, dismorfismul facial, malformațiile congenitale  sau deficitele în funcționarea cognitivă, comportamentală și emoțională. În plus, consumul de alcool paternal se alătură factorilor de risc care pot influența negativ dezvoltarea embrionului.

Atunci când impactul alcoolului începe in utero, consecințele nu se rezumă doar la sănătatea fetală. Complexitatea și cronicitatea tulburărilor din spectrul alcoolismului fetal afectează pacientul, familia si societatea. Dizabilitățile fizice sau psihice ale non-născutului vor necesita intervenție timpurie și, adesea, sprijin din partea serviciilor de asistență medicală și socială pe tot parcursul vieții. Eșecul academic, abuzul de substanțe, problemele de sănătate mintală, contactul frecvent cu sistemul juridic, fie ca victime, fie ca infractori, și incapacitatea de a trăi independent și de a obține sau a menține un loc de muncă, toate pot avea impact economic, social și cultural substanțial asupra oricărei comunități.

În orice zi dintr-un an, copiii și adolescenții cu tulburări din spectrul alcoolismului fetal prezintă de 19 ori mai multe riscuri de a fi încarcerați în comparație cu adolescenții și copiii fără tulburări din acest spectru. Pentru mai multe detalii legate de acest aspect, consultați: Popova, S., Dozet, D., Shield, K., Rehm, J., & Burd, L. (2021). Alcohol’s Impact on the Fetus. Nutrients, 13(10), 3452. https://doi.org/10.3390/nu13103452.

Până în prezent, nu există niciun tratament cunoscut pentru a inversa tulburările de neurodezvoltare induse de alcool. Cea mai eficientă măsură este prevenirea lor prin evitarea completă a consumului de orice tip de alcool în timpul întregii sarcini și în procesul de concepere.

În concluzie, observăm cum o substanță psiho-activă legală, accesibilă și acceptată social poate deveni o adevărată „toxină a sistemelor familiale”. Mai mult, studiile de specialitate și statisticile de la nivel național și global sugerează că alcoolul este „virusul” care generează o gamă largă de probleme psihologice, medicale și sociale – o posibilă „Pandemie nevăzută”. În acest sens, devine responsabilitatea noastră (a fiecărui individ) să aducem la suprafață această realitate, pericolele asociate și modalitățile prin care putem construi o prevenție adecvată și eficientă. De asemenea, noi modalități de tratament și programe de suport dedicate, pot deveni punctul de interes comun al celor care-și doresc o societate unde aceste probleme sunt inexistente sau minime.

De-a lungul timpului, obiectivul camerei a fost îndreptat insuficient spre copii, și mai mult spre părintele alcoolic. În fapt, noi nu știm sau știm prea puțin cum se simt copiii în acel mediu și în acele relații, astfel ajungem să resimțim și să fim martori doar la consecințele acestor probleme. Este important ca părinții, copiii și membrii familiei implicați în astfel de situații să cunoască faptul că se pot adresa specialiștilor, care-i pot ajuta să gestioneze situațiile existente, dar mai important ar fi să conștientizeze că acțiunea aceasta ar fi de preferat să fie realizată înainte de a se ajunge la Camera de Gardă!

Dr. Oana-Elena Grecu, medic rezident psihiatru – Institutul de Psihiatrie „Socola” Iași