Tulburările neurocognitive la pacienții cu accident vascular cerebral și factori de risc cardiovascular

1427

Tulburările neurocognitive la pacienții cu accident vascular cerebral și factori de risc cardiovascular: diagnostic precoce și inițierea tratamentului cu inhibitor de acetilcolinesterază sau antagonist de receptor NMDA

Descrierea programului

 În prezent, prin tratamentele moderne atribuite accidentelor vasculare cerebrale, mortalitatea prin această patologie este în scădere. Acest fenomen, îndeamnă tot mai mulți cercetători să acorde o atenție sporită dizabilităților de care suferă supraviețuitorii unor evenimente vasculare cerebrale. Conform lui Jia-Hao Sun în Annals of Translational Medicine 2014, sunt 15 milioane de oameni în întreaga lume ce suferă un accident vascular în fiecare an, iar aproximativ 30% prezintă dizabilități reziduale, constatându-se că accidentul vascular cerebral ar putea avea ca rezultat declinul cognitiv global. Cu toate acestea, funcția cognitivă se află în umbra handicapului fizic sever și cel mai probabil ajunge să fie ignorată. O analiză detaliată a literaturii arată că statusul premorbid al creierului (atrofia cerebrală, accidente vasculare cerebrale anterioare, leucoaraioză, factorii genetici, etc.) și rezerva cognitivă (IQ, experiența de viață, educația, ocupația, etc.), influențează semnificativ capacitatea de compensare a creierului. Mai mult decât atât, interacțiunea dintre starea creierului anterior de accidentul vascular cerebral / rezerva cognitivă și  gradul disfuncției indusă de evenimentul cerebral (exemplu: hipoperfuzie) determină atât amploarea variabilității simptomelor cât și evoluția recuperării.  Tulburările neurocognitive cuprind grupul de afecțiuni dobândite în care deficitul clinic primar este al funcției cognitive. Deși există deficite cognitive în multe, dacă nu, chiar în toate tulburările mentale (de exemplu: schizofrenia), doar acele afecțiuni ale căror caracteristici principale sunt legate de cogniție sunt incluse în categoria tulburărilor neurocognitive.  Deficiența neurotransmisiei colinergice întâlnită la pacienții cu demență Alzheimer, este bine cunoscută și la pacienții cu tulburare cognitivă de origine vasculară, fiind unul din mecanismele fiziopatologice de apariție a deficitului cognitiv la pacienții cu evenimente cerebrale. Inhibitorii de acetilcolinesterază sunt cunoscuți pentru îmbunătățirea cogniției la pacienții cu demență Alzheimer prin creșterea disponibilității acetilcolinei la nivelul fantei sinaptice, prin urmare, aceste medicamente sunt considerate o opțiune potențială de tratament la pacienții cu tulburare cognitivă de origine vasculară. Un alt mecanism fiziopatologic implicat în apariția declinului cognitiv după un eveniment vascular cerebral, este reprezentat de toxicitatea glutamatului. Glutamatul este un neurotransmițător excitator cerebral care acționează la nivelul neuronilor corticali și a celor de la nivelul hipocampului, activând receptorii N-methyl-D-aspartat (NMDA). Stimularea excesivă a receptorilor NMDA, indusă de ischemie conduce în final la excitotoxicitate. Medicamentele care blochează stimularea patologică a receptorilor NMDA, pot fi utile pentru protejarea împotriva leziunilor suplimentare survenite în demența de tip vascular.

 Scop

Scopul principal al proiectului constă în stabilirea unui algoritm de diagnostic precoce al tulburărilor neurocognitive post-accident vascular cerebral și stabilirea momentului oportun de inițiere a terapiei medicamentoase cu inhibitori de acetilcolinesterază sau antagoniști ai receptorilor NMDA.

OBIECTIVE

  • evaluarea tulburărilor neurocognitive post-accident vascular cerebral și determinarea factorilor precipitanți prin comparație între pacienții cu factori de risc cardiovascular și afectare cognitivă anterioară, respectiv pacienții fără afectare anterioară evenimentului cerebral;
  • evaluarea eficienței administrării medicamentelor cu efect dovedit împotriva tulburărilor cognitive de origine vasculară la pacienții fără afectare cognitivă, după un eveniment vascular cerebral;
  • corelația dintre debut, evoluția tulburărilor neurocognitive și factorii ce pot influența deteriorarea cogniției (factori de risc sau factori cu rol protector);
  • investigarea afectării neurocognitive după un accident vascular cerebral, la pacienții tineri, cu sau fără factori de risc cardiovascular, fără afectare cognitivă anterioară evenimentului cerebral;
  • investigarea tulburărilor neurocognitive și evoluția lor după un accident vascular cerebral, la pacienții cu factori de risc cardiovascular și afectare anterioară a funcțiilor cognitive de diverse grade la momentul survenirii evenimentului cerebral.

 RELEVANȚA PROIECTULUI

 Datele obţinute în cadrul acestui proiect vor putea contribui la eficientizarea actului medical, cu posibilitatea prevenirii apariției sau depistării într-un stadiu incipient a tulburărilor cognitive. Aceste date vor ajuta la clarificarea cunoştinţelor legate de influența unui accident vascular cerebral asupra cogniției și mai ales asupra evoluției tulburărilor neurocognitive instalate anterior evenimentului vascular.

Rezultatele obţinute vor constitui un punct de plecare pentru stabilirea unor măsuri recuperatorii în vederea scăderii declinului cognitiv, ținând cont de tendința în creștere a supraviețuirii post-accident vascular cerebral după administrarea tratamentelor actuale. Scăderea severității declinului cognitiv, va fi o țintă suplimentară pentru prevenția unui nou eveniment vascular cerebral, bazându-ne pe lanțul vicios prin care accidentul vascular cerebral crește riscul tulburărilor neurocognitive majore, acestea din urmă predispunând la un nou eveniment cerebral. Aceste măsuri vor viza îmbunătățirea prognosticului social, familial și a calității vieții, având în vedere povara pe care o aduce această patologie.