Impactul COVID-19 asupra simptomatologiei anxioase și depresive în rândul cadrelor medicale

107

Descrierea programului

În contextul epidemiologic actual, este preconizată o creștere a numărului de cazuri de tulburări psihice din spectrul depresiei sau anxietății. Cadrele medicale, fie că vorbim despre medici, asistenți medicali sau cadre medicale auxiliare, prezintă un risc crescut de a prezenta simptome din acest spectru. Mai multe instituții din țară, printre care se numără și Institutul de Psihiatrie Socola Iași oferă în acest context servicii gratuite de consiliere psihologică cadrelor medicale aflate în linia întâi în lupta împotriva Covid-19. Studiile epidemiologice avertizează asupra faptului că, la fel ca în cazul pandemiei AH1N1 din 2009-2010, combaterea SARS-CoV-2 se poate întinde pe parcursul mai multor ani, cu oscilații ale numărului de noi îmbolnăviri. În acest sens, considerăm oportună evaluarea simptomelor de anxietate și depresie atât în rândul cadrelor medicale și în rândul familiilor acestora dar și în populația generală și dezvoltarea unei strategii de intervenție în criză asupra persoanelor vulnerabile sau care manifestă simptome anxioase sau depresive, sau care prezintă risc de a dezvolta asemenea simptome. Depresia și anxietatea reprezintă două entități nosologice cu un impact puternic atât asupra pacientului dar și asupra sistemelor de sănătate publică. Identificarea precoce și intervenția psihiatrică în criză au capacitatea de a reduce presiunea, atât cea resimțită individual de către cadrele medicale dar și presiunea asupra sistemului public de sănătate, deja solicitat în contextul pandemic.

SCOP

Dezvoltarea unui program amplu de sănătate mintală adresat cadrelor medicale, și axat pe măsuri de intervenție în criză cu scopul reducerii și prevenirii aparației simptomelor de anxietate și depresie, pentru eficientizarea efortului cadrelor medicale în lupta împotriva Covid-19 și eficientizarea resurselor sistemului public de sănătate.

Obiective generale:

  • Evaluarea stării de sănatate mintală a personalului medical în contextul pandemiei Covid-19.
  • Dezvolarea unui protocol terapeutic și a unor măsuri specifice de intervenție în criză pentru limitarea efectelor psihostresante cauzate de COVID-19.

Obiective specifice:

  • Direcționarea programelor de sănătate mintală către cadrele medicale aflate în prima linie a luptei împotriva Covid-19, atât în timpul crizei prin elaborarea unor metode de intervenție rapidă, cât și după prin programe de durată.
  • Identificarea riscului de dezvoltare a tulburării depresive sau a tulburărilor anxioase în rândul cadrelor medicale, dar și în cadrul familiilor acestora.
  • Dezvoltarea unei structuri de suport psihologic pentru cadrele medicale și familiile acestora, pentru ca aceștia să iși poată îndeplini îndatoririle cu eficiență atât pe parcursul pandemiei dar și după, prin limitarea efectelor psihostresante generate de pandemia Covid-19.
  • Stabilirea unor corelații între severitatea simptomelor și date precum tipul spitalului/instituției în care profesează cadrul medical, rolul atribuit spitalului în lupta contra Covid-19, nivelul de expunere la virus, gradul de protecție oferit de către echipamentele personale de protecție, așa cum este el perceput subiectiv, etc.
  • Evaluarea în dinamică a eficienței abordărilor terapeutice alese și a măsurilor de intervenție dezvoltate prin aplicarea repetată a scalelor psihometrice de evaluare a depresiei și a anxietății dar și de evaluare a funcționalității pacienților.

RELEVANȚA STUDIULUI

Proiectul mai sus enunțat prezintă un rol fundamental în metodologia de diagnostic și prevenție a manifestărilor depresive și anxioase în rândul cadrelor medicale în contextul pandemiei Covid-19. Proiectul reprezintă un proiect pilor în ceea ce privește telemedicina, având avantajul de a putea fi realizat de la distanță, prin mijloace digitale. Eficiența unor astfel de măsuri va putea fi evaluată la finalul epidemiei însă are potențialul de a spriji sistemul medical prin limitarea efortului financiar și al efortului ce ține de resursa umană, atât pe parcursul pandemiei, cât și după, prin prevenție.