Principalele teme de cercetare în cadrul

1449

În următoarele pagini vom descrie principalele direcții de cercetare abordate de către echipa

Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași:

  1. Psihopatologie
  2. Psihofarmacologie
  3. Cercetare fundamentală și preclinică
  4. Cercetare clinică și management terapeutic
  5. Cercetare socio-comunitară
  6. Cercetare interdisciplinară

1. Psihopatologie

Conform Oxford English Dictionary, psihopatologia (eng: psychopathology) reprezintă în sens larg studiul proceselor mintale și comportamentale patologice; un proces sau o stare psihologică anormală. Uitându-ne la dimensiunea etimologică a cuvântului, observăm că termenul Psihopatologie este compus din trei termeni din greaca veche: Psyche (suflet, minte), Pathos (simt, sufăr) și Logos (a ști, știință); astfel, studiul psihopatologiei este în mod particular relevant pentru înțelegerea fenomenologică (referitoare la trăirile interne) a celor afectați de tulburări psihice. Studiul psihopatologiei nu se bazează doar pe instrumentul introspecției, chiar dacă acesta a fost primul utilizat pentru descrierea fenomenelor psihopatologice. În prezent psihopatologia poate fi definită ca fiind studiul tulburărilor psihice prin metode științifice moderne, iar pe lângă înțelegerea fenomenologică a conceptului, include înțelegerea cauzelor biologice, genetice, sociale și psihologice a acestuia. Toate acesta au ca scop final îmbunătățirea managementului terapeutic, al statusului funcțional al pacientului și al calității vieții pacientului psihic.

În domeniul psihopatologiei au fost identificate un număr de:

  • 33 de articole publicate în jurnale ISI.
  • 2 proiecte doctorate încheiate.
    • Dimensiuni psihopatologice, predicție și prognostic în relația suicid-agresivitate în tulburările psihice.
    • Particularități psihosociale în cadrul tulburărilor de personalitate.
  • 2 proiecte doctorale în curs de finalizare
    • Implicațiile mediului socio-cultural și familial în debutul, evoluția și prognosticul tulburărilor delirante neorganice.
    • Pattern-uri ale motivațiilor comportamentului suicidar în spectrul tulburărilor depresive.
  • 2 proiecte doctorale în derulare:
    • Organizarea și perspectivele profilaxiei secundare a comportamentului agresiv în tulburările psihice majore.
    • Stimularea electrică transcraniană în cadrul manifestărilor discomportamentale mediate de către cuircuitele fronto-subcorticale și sistemul limbic.
  • 1 proiect de cercetare în derulare:
    • Impactul Covid-19 asupra simptomatologiei anxioase și depresive în rândul cadrelor medicale

 2.   Neuro-Psihofarmacologie

Pharmakon este un termen din greaca veche utilizat pentru a descrie un drog, medicament. Neuro-Psihofarmacologia reprezintă studiul proprietăților psihoactive și interacțiunilor dintre acestea și sistemul nervos central. Substanțele psihoactive interacționează cu anumite situri țintă denumiți receptori din sistemul nervos central pentru a induce modificări pe scară largă ale funcțiilor fiziologice sau psihologice. Interacțiunea specifică dintre medicamente și receptorii acestora este denumită „acțiune medicamentoasă”, iar modificările pe scară largă ale funcției fiziologice sau psihologice sunt denumite „efect medicamentos”. Aceste medicamente pot proveni din surse naturale, cum ar fi plante sau produse biologice ale unor animale (ex: insulina) sau din surse artificiale, cum ar fi sinteza chimică în laborator. Domeniul psihofarmacologiei studiază o gamă largă de substanțe cu diferite tipuri de proprietăți psihoactive, concentrându-se în principal pe interacțiunile chimice la nivel cerebral precum, studiul științific al efectelor pe care medicamentele le au asupra dispoziției, senzației, gândirii și comportamentului. Se distinge de neuropsihofarmacologie, care accentuează corelația dintre modificările induse de medicamente în funcționarea celulelor din sistemul nervos și modificări la nivelul conștiinței și comportamentului.

În domeniul neuropsihofarmacologiei au fost identificate un număr de:

  • 12 de articole publicate în jurnale ISI.
  • 2 proiecte doctorate încheiate.
    • Contribuții experimentale în farmacoterapia tulburărilor afective la vârstnic.
    • Relevanța oxitocinei în cadrul tulburărilor afective psihiatrice – implicaţii bio-psiho-sociale.
    • Eficacitatea în schizofrenie a antipsihoticelor atipice – între promisiuni şi rezultate.
  • 1 proiect doctoral în derulare:
    • Dezvoltarea și validarea metodologiei cromatografiei de înaltă performață (HPLC și UHPLC) în diagnosticarea tulburărilor psihice și monitorizarea tratamentului medicamentos.
  • 1 proiect de cercetare în derulare:
    • Studiul efectelor tratamentului cu antipsihotice în schizofrenia paranoidă asupra indicatorilor de spitalizare.

 3. Cercetare fundamentală și preclinică

Cercetarea de fundamentală, numită și cercetare pură sau cercetare preclinică în cazul medicinei, are ca scop cercetarea științifică și îmbunătățirea teoriilor științifice pentru o mai bună înțelegere sau predicție a fenomenelor naturale sau de altă natură. Cercetarea aplicată, la rândul său, folosește teoriile științifice elaborate în urma cercetării fundamentale pentru a dezvolta tehnologii, tehnici, metode terapeutice. Cele două obiective sunt deseori coordonate în cercetare și dezvoltare. Cercetarea de fundamentală avansează cunoștințele de bază despre mediul înconjurător. Se concentrează pe crearea și susținerea teoriilor care explică fenomenele observate. Cercetarea pură este sursa celor mai noi idei și moduri de gândire științifică despre lume. Cercetarea fundametală generează idei, principii și teorii noi, care nu pot fi utilizate imediat, dar totuși constituie baza progresului și dezvoltării în diferite domenii.

În domeniul cercetării fundamentale și preclinice au fost identificate un număr de:

  • 49 de articole publicate în jurnale ISI.
  • 2 proiecte doctorate încheiate.
    • Contribuții experimentale în farmacoterapia tulburărilor afective la vârstnic.
    • Studiul interacțiunii dintre markerii de stres oxidativ și fumat ăn tulburarea mixtă anxios-depresivă.
  • 2 proiecte doctorale în derulare:
    • Dezvoltarea și validarea metodologiei cromatografiei de înaltă performață (HPLC și UHPLC) în diagnosticarea tulburărilor psihice și monitorizarea tratamentului medicamentos.
    • Stimularea electrică transcraniană în cadrul manifestărilor discomportamentale mediate de către cuircuitele fronto-subcorticale și sistemul limbic.

4. Cercetare clinică și management terapeutic

Cercetarea clinică este o ramură a științei asistenței medicale care determină siguranța și eficacitatea medicamentelor, dispozitivelor, metodelor de diagnostic și a regimurilor de tratament destinate utilizării umane. Acestea pot fi utilizate pentru prevenire, tratament, diagnostic sau pentru ameliorarea simptomelor unei boli. În practica clinică sunt utilizate tratamente, în timp ce în cercetarea clinică sunt colectate dovezi pentru a stabili un tratament. Termenul de „cercetare clinică” se referă la întreaga bibliografie a unui medicament / dispozitiv biologic. În fapt, reprezintă orice articol de testare, de la începutul său în laborator până la introducerea sa pe piața de consum și nu numai. Studiile clinice care implică medicamente noi sunt de obicei clasificate în patru faze. Fiecare fază a procesului de aprobare a medicamentului este tratată ca un studiu clinic separat. Procesul de dezvoltare a medicamentului se va desfășura în mod normal prin toate cele patru faze pe parcursul mai multor ani. Dacă medicamentul trece cu succes prin Fazele I, II și III, acesta va fi de obicei aprobat de autoritatea națională de reglementare pentru utilizare în populația generală. Faza IV este studiile „post-aprobare”.

În domeniul cercetării clinice și al managementului terapeutic au fost identificate un număr de:

  • 28 de articole publicate în jurnale ISI.
  • 2 proiecte doctorate încheiate.
    • Eficacitatea în schizofrenie a antipsihoticelor atipice – între promisiuni şi rezultate.
    • Percepția asupra bolii și calitatea vieții la pacienții aflați în tratament cronic de substituție a funcției renale prin hemodializă
  • 2 proiecte doctorale în derulare:
    • Stimularea electrică transcraniană în cadrul manifestărilor discomportamentale mediate de către cuircuitele fronto-subcorticale și sistemul limbic.
    • Tulburările neurocognitive la pacienții cu accident vascular cerebral și factorii de risc cardiovascular: diagnostic precoce și inițierea tratamentului cu inhibitor de acetilcolinesterază sau antagonist de receptor NMDA.
  • 1 proiect de cercetare în derulare:
    • Studiul efectelor tratamentului cu antipsihotice în schizofrenia paranoidă asupra indicatorilor de spitalizare.
  •  Trialuri clinice multi-centrice internaționale

5. Cercetare socio-comunitară, economică și etică

Acest tip de cercetare își propune să genereze cunoștințe noi și să extindă înțelegerea noastră asupra impactului pe care sănătatea fizică și / sau mintală a unei persoane îl are asupra propriilor rezultate economice și sociale pe termen mediu-lung. Rezultatele acestor cercetări contribuie la  înțelegerea cazului în context economic și social și elaborează investiții și strategii care mențin și protejează starea de sănătate în sens diferit față de investițiile directe în asistența medicală. Acest domeniu de cercetare privește sănătatea sănătatea ca pe un potențial factor ce poate genera un profit economic și social în raport cu investițiile aduse în mod direct în domeniul sănătății. Rezultatele acestor programe constituie dovezi cu privire la impactul cauzal al sănătății, în principal prin utilizarea legăturilor de date și a metodelor statistice, pentru a înțelege mai bine efectul stării de sănătate asupra rezultatelor sociale și economice. Cercetarea aspectului etic totodată reprezintă un domeniu important în câmpul psihiatriei, întrucât de multe ori, ne confruntăm cu pacienți fără capacitate de discenământ critic, de multe ori, medicul fiind nevoit să își asume un rol mai mult decât cel care îi este investit profesional. Conceptele de etică în medicină și ghidurile de bună practică medicală sunt în prezent în continuă schimbare, concomitent cu schimbările ce survin la nivelul societății. Astfel este imperios necesar ca schimarea din societate să fie reflectată etica medicală, iar mai mult decât atât, trebuie să acceptăm că etica în sens larg, sta în sine la baza schimbărilor din societate.

În domeniul cercetării socio-comunitare, economice și etice au fost identificate un număr de:

  • 21 de articole publicate în jurnale ISI.
  • 3 proiecte doctorate încheiate:
    • Reconstrucția rețelei de suport social și autonomizarea pacientului depresiv
    • Reabilitarea psihosocială a bolnavilor psihic cronici – servicii integrate de asistenţă comunitară într-un sector de psihiatrie determinat
  • 1 proiect doctoral în derulare:
    • Organizarea și perspectivele profilaxiei secundare a comportamentului agresiv în tulburările psihice majore.
  • 1 proiect de cercetare în derulare:
    • Impactul Covid-19 asupra simptomatologiei anxioase și depresive în rândul cadrelor medicale

6. Cercetare interdisciplinară

Agențiile și instituțiile finanțatoare creează inițiative care să încurajeze cercetarea interdisciplinară, care pot fi traduse mai ușor în inițiative comunitare pentru îmbunătățirea sănătății. Prin urmare, actualul mediu de cercetare solicită educație și abilități interdisciplinare pentru a crea parteneriate susținute cu instituțiile comunitare. Cu toate acestea, oportunitățile oficializate în ambele domenii sunt limitate pentru persoanele care se angajează în cariere de cercetare. Deși nevoia de cercetare interdisciplinară pare a fi contemporană, importanța acesteia nu este nouă. Mulți cercetători ale căror descoperiri stau la baza științelor de bază au fost interdisciplinare în sens renascentist; ei au încorporat cercetările interdisciplinare, aducând contribuții semnificative în mai multe discipline. Medicul, chirurgul și filozoful Claudius Galen au contribuit la texte fundamentale despre anatomia umană și sistemul circulator, dar au susținut ideea că medicul perfect ar trebui să fie și un filozof. Studenții doctoranzi primesc în prezent instruire specializată într-o anumită disciplină și interacționează rar cu studenții din alte discipline. Instruirea specifică pentru disciplină este esențială pentru asigurarea excelenței în cercetare în domeniu, totuși, instruirea care este exclusiv specifică disciplinei poate afecta capacitatea studenților de a fi competitivi pentru cariere de cercetare de succes.

În domeniul cercetării interdisciplinare au fost identificate un număr de:

  • 38 de articole publicate în jurnale ISI.
  • 1 proiecte doctorate încheiate:
    • Percepția asupra bolii și calitatea vieții la pacienții aflați în tratament cronic de substituție a funcției renale prin hemodializă
  • 3 proiecte doctorale în derulare:
    • Stimularea electrică transcraniană în cadrul manifestărilor discomportamentale mediate de către cuircuitele fronto-subcorticale și sistemul limbic. (Radiologie, Neurologie)
    • Tulburările neurocognitive la pacienții cu accident vascular cerebral și factorii de risc cardiovascular: diagnostic precoce și inițierea tratamentului cu inhibitor de acetilcolinesterază sau antagonist de receptor NMDA. (Neurologie)
    • Dezvoltarea și validarea metodologiei cromatografiei de înaltă performață (HPLC și UHPLC) în diagnosticarea tulburărilor psihice și monitorizarea tratamentului medicamentos. (Medicină de laborator)